Cultura Coţofeni
3500 – 2500 î.Hr.
Evoluţia culturii se derulează pe parcursul a trei mari perioade sau faze cronologice, definite de Petre Roman: faza I – perioada de formare, faza II – perioada de cristalizare; faza III – perioada clasică. Se pare că ar exista materiale de la Turdaş – inventariate la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca – care au pastă turdăşeană, pe care s-au executat decoruri Coţofeni, precum şi materiale din pastă Coţofeni, cu motive turdăşene, ceea ce ar demonstra existenţa fazei „0” a culturii Coţofeni. Aceleaşi elemente au fost găsite şi la Turdaş, unde, mai mult, s-a încercat demonstrarea faptului că primele ornamente Coţofeni au fost redate pe vase păstrând toate caracteristicile ceramicii neolitice.
Aria maximă de expansiune a culturii a cuprins Muntenia, Oltenia, Banatul, Transilvania, Crişana, Maramureşul, nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei. Transilvania a fost un timp locuită în întregime de triburile Coţofeni, care vor ceda însă, la un moment dat, regiunile estice şi sud-estice.
O locuință Coţofeni de la Gârla Mare
P⊕vestea @ Gabriel Crăciunescu & Gavril Eugen Văcuță
În vara anului 2010 s-au desfăsurat lucrări pe șantierul arheologic Gârla Mare, în necropola de incinerație de aici. După terminarea programului zilnic, împreună cu alți colegi sau singur, am trecut în revistă malul Dunării.
Trebuie să spun că bogătia materialului arheologic ne sugerează un muzeu în aer liber aranjat pe orizontală. Întinderea acestuia pe câtiva kilometri ne oferea și posibilitatea să facem mișcare în mod suplimentar dar și exercițiul de încadrare culturală a ceramicii găsite pe plajă. Un exercițiu util pentru tinerii arheologi. În felul acesta am ajuns în zona locuinței Cotofeni și am continuat observarea acesteia pe parcursul câtorva săptămâni.
Comună Gârla Mare se află în partea de sud-est a județului Mehedinți. Localitatea actuală este situată pe terasa înaltă a Dunării, la distantă de 2 km de fluviu. Segmentul de Dunăre cuprins între km fluviali 836-840, este reprezentat de o luncă ce se află pe teritoriul administrativ al comunei Gârla Mare și este foarte bogat în vestigii arheologice. Amintim: villa rustica de la km 840, locuirile Cris, Sălcuța, Coțofeni, Hallstatt târziu și sec. XIII-XIV d. Hr. de la km 839-840, așezarea și necropola apartinând culturii Gârla Mare de la km 836, necropola de sec. XV-XVI din zona dunelor, locuirea epocii bronzului din insula Gârla Mare cu culturile Coțofeni, Verbicioara și Gârla Mare.
Lunca Dunării fiind foarte joasă în unele segmente ale km 839-840, malul este adesea erodat destul de mult. În vara anului 2010, în timpul șantierului arheologic de la necropola amintită, am efectuat dese cercetări de teren în sectorul celor doi km amintiți mai înainte. În felul acesta am fost martorul indirect al prăbusirii și distrugerii treptate a unei locuințe apartinând culturii Cotofeni…
Am urmărit acest fenomen pe parcursul mai multor zile, de fiecare dată culegând fragmentele ceramice spălate de apă fluviului. Fenomenul de erodare a malului și de spălare a materialului din locuintă s-a produs treptat, în funcție de debitul de apă folosit de hidrocentrala Porțile de Fier II. În aceste condiții ne-a fost destul de greu să măsurăm dimensiunile locuinței, dar putem preciza că lungimea acesteia se situa la peste 9 m iar lătimea se apropia de 6 m.
Din bogatul material recoltat, am selectat câteva fragmente ceramice apartinând culturii Cotofeni, dar și fragmente de altă factură. Ceramică Coţofeni are diferite nuanțe de maro și brun deschis iar în privința pastei înregistrăm o ceramică ce are în compoziție scoică bine pisată și ceramică la care s-a folosit nisipul că degresant. Se folosește un nisip cu granulație destul de mică, pastă este bine frământată și bine arsă. Vasele, din care se păstrează fragmentele pe care le vom prezența, au dimensiuni diferite, de la foarte mari la foarte mici. Paleta formelor nu este prea largă, marea majoritate fiind reprezentată de străchini. În stabilirea tipologiei formelor, am ținut seama de lucrarea lui P. Român despre această cultură.
1. Străchinile sunt lucrate în cea mai mare parte destul de bine îngrijit. Piese asemănătoare au fost descoperite întâmplător în localitatea Vânători, în așezarea de la Ostrovul Corbului precum și la Rogova. Trebuie precizat faptul că materialele de la Vânători provin din cercetări de teren pe când la Ostrovul Corbului și Rogova au fost efectuate cercetări sistematice.
2. Castroanele sunt piese de dimensiuni mai mari decât străchinile, au pereții mai groși iar pasta din care sunt confecționate este de bună calitate. O parte din aceste vase au buza tăiată oblic iar aceasta depășește pereții vasului. Materiale asemănătoare se cunosc în descoperirile de la Basarabi și Ostrovul Corbului.
3. Ceștile au dimensiuni mici și de aceea, pe lângă numeroasele fragmente de asemenea vase, am găsit și două piese aproape întregi. Cea mai mare este decorată cu incizii, are corpul globular și gâtul tronconic. Fundul nu este marcat decât de lipsa inciziilor în acea zonă. La interior, gâtul este lustruit și are un luciu metalic. Sunt ceșți tipice pentru această cultură, fără nici o influentă Kostolac, care se întâlneste în alte stațiuni din sud-vestul României.
4. Amforele sunt identificate prin fragmentele ceramice de mari dimensiuni. Un asemenea fragment sugerează faptul că piesa din care a făcut parte avea gâtul tronconic și corpul bitronconic. Pe corp se păstrează urma unei toarte late care se arcuiește scurt. Genul acesta de recipiente este prezent în majoritatea stațiunilor apartinând acestei culturi din Oltenia.
5. Vasele de uz comun sunt mai rare în repertoriul ceramic al acestei locuințe. Exemplarul pe care îl prezentăm este lucrat din pastă care are în amestec scoică pisată mărunt și pietricele de mici dimensiuni. Finisarea pereților este mai bine realizată la interiorul vasului și mai prost la exterior.
6. Borcanele sunt reprezentate de fragmente ale unor asemenea piese care sugerează tipul respectiv de vas. 7. Vasele de bucătărie sunt lucrate atât din pastă de bună calitate cât și din pastă cu scoică bine pisată și nisip cu bobul mare.
8. Pe buza unui capac de vas se găseste o linie incizată, dispusă în zigzag și împărtită în șase segmente de grupe de câte trei linii transversale. Pe corp se află motivul triunghiului repetat de trei ori iar între aceste triunghiuri întâlnim benzi de câte două linii drepte alternând cu câte două linii în zigzag. Acest decor de linii a fost executat prin decuparea unei părti din material, decorul rămânând în relief. Genul acesta de piesă, cu decorul respectiv, se întâlneste în cultura Vučedol.
Tipurile acestea de vase, cu excepția capacului, se întâlnesc în aproape toate descoperirile din Oltenia unde se dezvoltă, așa cum se știe, faza a III-a a culturii Coțofeni. Decorul ceramicii Coțofeni de la Gârla Mare este cel obișnuit în această cultură. A fost realizat prin adâncire, incrustație și în relief. Prin adâncire au fost realizate incizii de forme diferite plasate pe anumite părti ale vaselor.
O altă categorie ceramică decorată în aceeași manieră este reprezentată de vasele care au o bună parte din suprafața exterioară acoperită cu sănțulețe lustruite, realizate cu diferite unelte care au vârful bont sau special confecționat în acest mod. Incrustația cu pastă albă este amintită în unele lucrări dar concret se întâlneste destul de rar.
Este posibil că acțiunea solului să fi fost determinantă pentru păstrarea acesteia pe vasele culturii Coțofeni, dar noi considerăm că procedeul acesta nu era suficient de mult răspândit…
Gabriel Crăciunescu & Gavril Eugen Văcuță
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Drobeta Turnu Severin
A existat ipoteza apariţiei acestei culturi – în cazul Transilvaniei – din fondul local neo–eneolitic, Nicolae Vlassa definind la Tărtăria o faza Petreşti–Coţofeni, ce se dezvoltă din ceramica nepictată a ultimei etape Petreşti–Turdaş, când tradiţionalul ornament al benzii punctat incizate se descompune, apărând primele decoruri incizate ale ceramicii Coţofeni, care nu cunoaşte încă nici decorul împunsăturilor succesive nici boabele de linte.
Oltenia la 360 ° Civilizația Neolitică Vădastra, Civilizația Danubiană Gârla Mare.
Surse: arheologie.ulbsibiu.ro, anuarulsargetia.ro, Artă contemporană Gabi Văcuță / Gabi Văcuță.
