[ balneo ] [ turismul balnear din 1927 ]

Tratamentul balnear din 1927 la 360 °

Marile stațiuni de vilegiatură…

Înca de la începutul verii ne-am propus să facem o vastă anchetă asupra stațiunilor balneare din România, din punct de vedere practic și pitoresc. Am vizitat numeroase astfel de stațiuni, complectându-ne datele cu materialul pe care specialiștii au binevoit a ni-l pune la dispoziție. În special, prețioase informațiuni ne-a furnizat d. dr. Gr. Nicolau fost inspector sanitar balnear, așa că suntem în măsură a vorbi despre situația din peste 30 de stațiuni balneare – ceeace vom face pe rând, alegând pe cele mai interesante, în afară de considerațiunile generale – și anume:

Lacul Amara, județul Ialomița; Slănicul-Prahova, Telega, Poiana și Câmpina, în județul Prahova; Sărata Monteoru, Boboci în jud. Buzău; Covasna, Sugașul, Malnaș în județul Trei Scaune; Tușnad, Bălțătești, Oglinzi în județul Neamț; Vâlcele sau Elepatak, Zizin în județul Brașov; Cohalm sau Rupia, Homorod în județul Târnava Mare; Bazna în județul Târnava Mică: Sovata, Jabenița, Ideciu în județul Mureș-Turda; Sângiorgiul Românesc, Valea Vinului, județul Năsăud: Bixad în județul Satu-Mare; Valea Mariei, Băile Felix, Baile Episcopiei, județul Oradea Mare: Ocna-Sibiului, Ocnele-Mari, județul Vâlcea; Govora, Călimănești, Căciulata, etc, etc.

Firește, la acestea trebuesc adăogate marile stațiuni de vilegiatură. Constanța și Sinaia, deși aceasta din urmă are un caracter evident climateric. Nu dorim însă să păstrăm anchetei noastre subiectul precis de anchetă asupra stațiunilor balneare, și vom atinge chestiuni generale de vilegiatură și repaos în stațiuni climaterice. Dar să începem a transcri aici notele noastre…

Mici neajunsuri

Mai notăm că baile nu respectă obligația de a avea termometre. Sau se găsește numai câte un termometru la 8-9 cabine, sau unde se găsesc 4-5 termometre, nici unul nu e bun. Băiașii nu fac niciodată deosebire între termometrele centigrade si Rèaumur. Controlul timpului de stat în bae se face de un baiaș la 8-9 băi, după un ceasornic ce se află în sala băilor; în astfel de condiții controlul este o confuzie, este inexistent. Băile nu au donicioarele cu coadă, impuse de regulamente. Nu se pun comprese reci la cap bolnavilor în timpul șederii în bae. Înstalațiile balneare nu au sonerii. Și atâtea altele…

Catacombele miraculoase

Ciudate “Băi de aer uscat” în Ardeal

Dintre toate stațiunile balneare din țară, Covasna, Sugașul și Mainaș din jud. Trei-Scaune prezintă aspecte deosebit de interesante. În aceste stațiuni sunt un fel de pivnițe, unde vin vizitatori din localități depărtate și din București, ca să facă așa zisele “băi de aer uscat”, sau “mofete”. Aceste băi consistă într’o pivniță săpată în adâncime până la trei metrii, pe o suprafață de 8-10 metrii, cu păreții naturali sau căptușiți cu scânduri și cu o ușa mare ce se deschide în două părți ca la un garaj de automobil. Pivnița aceasta are 3-4 scări pe care trebue să le cobori având în mână un chibrit sau o lumânare aprinsă. Trebue să ții mâna întinsă, înaintând. Când lumânarea sau chibritul se stinge, aceasta indică distanța (70 cm. până la un metru) până la care este posibil să respiri. Mai jos sunt gaze asfixiante de oxid de carbon, de acid carbonic, ce ies din pământ.

În acele pivnițe se intră îmbrăcat cu hainele și plătind 5 lei o bae. Vine aici lume multă din vecinătate; întrebând pe vizitatori de scopul și efectele acestor băi, îți vor răspunde că, dacă stau în picioare sau pe scaun în bae timp de 30-50 minute, se simt foarte bine, ameliorându-li-se durerile reumatice și gutoase.

Ce simți în „Bae”

La Sugaș, suprafața pivniței este mult mai mare ca la Covasna. Înăuntru ei se află câte 20-25 persoane, bărbăți și femei. Aceste originale băi au fost studiate de . dr. Nicolau, fost inspector sanitar balnear, cu care am avut o interesantă convorbire. D-sa a făcut din ele și un subiect de comunicare la congresul medicilor din anul acesta, așa că chestiunea mofetelor prezintă un interes de actualitate nu numai villegiaturistică, dar și știintifică. Pe acest din urmă aspect vom pune accentul. D. dr. Nicolau este de părere că aceste băi trebuesc cercetate, studiate și reglementare, căci ori sunt folositoare, și în acest caz trebuesc încurajate, ori sunt dăunătoare și în acest caz trebuesc închise. În adevăr, “băile de aer uscat” functionează numai în baza unei tradițiuni populare.

Intrând în pivniță – ne spune d. dr. Nicolau, – în zece minute am avut următoarea senzație:

“Imediat am simțit o căldură la tălpile picioarelor cu înțepături, și apoi pe gambe, mergând în sus; la jumătatea corpului unde pielea este foarte sensibilă, senzația de căldură cu înțepături era mai accentuată, aceasta fără transpirație și fără a avea jenă în respirație, în raport cu căldura mare ce o simți. Când am ieșit afară, peste o secundă, nu am mai simțit nimic și nici hainele nu erau umede. După părerile medicilor localnici, aceste băi ar avea efecte și asupra bolilor genito-urinare la femei, asupra gutei, nevralgiei, sciaticei…”

Necesitatea unei cercetări științifice

Desigur că ministerul sănătății ar avea datoria să studieze aceste ciudate băi, deoarece toate descoperirile de ape balneare s’au bazat pe experiențele poporului. Așa s’a descoperit apa de Căciulata-Călimănești, etc. Rari, foarte rari sunt medicii cari cunosc această chestiune. Asupra mofetelor, numai profesorii geologi pot da oarecari indicațiuni. Ele nu au o literatură, nici în românește, nici în franțuzește. La Academie și Fundație nu se găsește nici un studiu asupra lor. Numai germanii au studiat efectul medical al băilor mofete.

Desigur ar trebui făcută o anchetă oficială: proprietarii acestor băi poate că ar putea da lămuriri prețioase asupra originii balneare a pivnițelor lor, iar o statistică ar putea să ne arate câți și ce fel de bolnavi au beneficiat după urma “aerului uscat.”

Programul cercetărilor ar fi următorul:

1. Cercetarea în localitate, împreună cu medicul balnear ce prescrie astfel de băi, a proprietarilor, vecinilor, registrelor în care au fost trecuți vizitatorii. Aceștia din urmă ar putea fi urmăriți la domiciliu, făcându-li-se observațiunile clinice.
2. Să se cerceteze la biblioteca din Cluj – și din străinătate – dacă nu cumva există studii în această privință.
3. Un chimist autorizat al Statului să facă analiza gazurilor din mofete.
4. Studii geologice există, și ele ar putea ajuta cercetarea balneară.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor crede de cuviință să facă astfel de cercetări.

Specularea Vilegiaturei

Trebuiesc măsuri contra antreprenorilor

Toate ziarele au început campania împotriva speculei în stațiunile balneare. Alegerile și moartea Suveranului au făcut ca anul acesta, adevăratul sezon vilegiaturistic să înceapă în August. Căldurile sufocante din București sporind exodul orășeni’or spre stațiunile balneare, antreprenorii, hotelierii, ca și proprietarii de vile au ajuns la convingerea că acum a sosit și timpul lor. Asistăm la o întrecere generală în jefuirea vizitatorilor, fără ca autoritățile să se simtă datoare să ia vre-o măsură, deși o astfel de speculă nu poate fi permisă, căci este o speculă cu sănătatea publică.

Serviciul promt

Și cel puțin dacă te-ai putea bucura de un serviciu promt și conștiincios! Dar majoritatea antreprenorilor de băi nici nu mai consultă medicul la fixarea băilor pentru bolnavi, cautând ca vizitatorul să stea cât mai puțin timp în bae, ca să câștige patronul cât mai mult. Unele băi nici nu au medic consultant, iar antreprenorul pe lângă costul băei, încasează și toate celelalte taxe comunale, de muzică, etc.

Ar fi de datoria acestor speculanți să organizeze distracții pentru vizitatori, mai ales pe timp ploios: săli de lectură bine aprovizionate, spectacole etc. Un neajuns general al băilor dela noi, este insuficiența studiare a lor: nu li se cunosc însușirile exacte, nu există statistici după registrele ce medici balneari ar trebui să le țină la zi.

Scumpetea

Nu mai vorbim de scumpetea vizitelor medicale. Sunt medici cari încasează 500 lei pentru prima vizită și ceva mai puțin pentru următoarele, iar pentru a elibera un carnet de băi, chiar când nu e nevoe de o consultație, pretind 300 lei. Firește că în astfel de condițiuni, mulți bolnavi se lasă de băi, sau le fac la întâmplare, fără nici o îndrumare medicală. Alimentația în stațiunile balneare este excesiv de scumpă, chiar în regiuni’e foarte îmbelșugate în materii prime. Specula este evidentă in acest caz, iar speculantul nu are nici o scuză. Totuși nimeni nu-l trage la răspundere.

Murdăria în horeluri este excesivă. Pe alocuri se inchiriează ca odăi de locuit cabine de bae, sau bordee țărănești, cu totul insalubre pentru bolnavi. Ar trebui să se respecte deciziunea ca pretutindeni patronii de băi să fie obligați a construi și camere higienice pentru vizitatori.

Băile de nămol

În alte locuri, specula devine o nerușinată mistificare în dauna sănătății publice. Astfel, sunt numeroase băi, în special în Ardeal, unde cu o suprataxă se oferă și băi de nămol. Dar acest nămol e uneori un simplu noroiu sarat, format din scurgerea apelor din gârlele sărate sau din scursoarea băilor, altele nu au nici un miros, altele sunt galbene de lut obicinuit, scoase din mlaștini ordinare.

Autoritățile nu au dispus analize și studii care să dovedească dacă aceste nămoluri sunt sau nu medicamentoase. Și de aceea, tot mai multe sunt băile care oferă vizitatorilor și “băi de nămol”! Aceasta e o simplă speculă, căci în cele mai multe cazuri nămolul nu poate fi comparat cu cel de mare, dela Lacul-Sărat, Amara sau Tekirghiol, unde sunt nămoluri virgine de funde de mare, cunoscându-se științificește că acestea lucrează în puterea radio-activității. Trebue neapărat să se analizeze nămolurile ds mlaștină, dela Oglinzi, Jabenița, Boboci, Bazna, Covasna și Ocnele Mari.

14 august 1927

360 °

Aerul de munte, medicament natural…
Conița a scăpat deci de munca brută… Vilegiatura în Pensiune: