Peştera Jupâneasa

Crivadia – Merişor – Băniţa - Pasul Vâlcan
[ weekend de p⊕veste ]

Peştera Jupâneasa

Legendele Văii JIULUI

Peştera Bolii denumită Peştera Jupâneasa
după numele pârâului care o străbate…

Nu cunosc o altă peșteră din România în care să se fi petrecut atât de numeroase evenimente istorice! Așadar nu numai măreția și frumusețea peșterii cu varietatea formelor și broderiilor sculptate în piatră, a modului cum este amenajată și întreținută poate trezi interesul turiștilor dar și extraordinara ei circumscriere la toate evenimentele istorice petrecute în Valea JIULUI.

Să le parcurgem:

– În primul război daco-român al 3-lea general al împăratului Traian, Lucius Quietus cu a lui cavalerie ușoară cucerește Cetatea Getică de la Bănița și ocupă și Peștera Bolii, aceasta oferind un excelent adăpost pentru mărfurile aduse de negustorii porniți de la Marea Egee. Apoi de aici, din peștera unde erau depozitate, erau livrate în Apullum și Potaissa unde erau cantonate cele două mari legiuni romane din Dacia, Legiunea a 13-a Gemina respectiv Legiunea 5-a Macedonica.

Erwin Rommel (1891 – 1944) apreciat ca unul din cei mai mari lideri militari ai tuturor timpurilor, poreclit şi “Vulpea Deşertului” urmare a campaniilor militare din nordul Africii şi care a făcut parte din grupul de conspiratori care a intenţionat să-l înlăture pe Hitler. În PRIMUL RĂZBOI MONDIAL, în octombrie 1916, locotenent al companiei II-a din Batalionul Alpin Wurttemberg, este adus către frontul montan din Valea Jiului unde se găseau trupele germane, în apărare. Parcurge în marş traseul Pui-Baru-Băniţa-Peştera Bolii, înoptând într-o şcoală părăsită din Petroșani.

Cei care contestă călătoria lui Jules Verne în Transilvania, au ca argument faptul că nu există documente scrise sau orice fel de informaţii care să ateste trecerea prin aceste ţinuturi. De luat în considerare corespondenţa scriitorului cu Ana Margarete Maderspach locatară a micului castel din Iscroni, numit de localnici ,,Casa cu Turnuri” situat în apropiere de Petroşani.

Dovezile celor care susţin că Jules Verne a fost în spaţiul Transilvănean unde se desfăşoară acţiunea romanului, deci şi în Valea Jiului, se referă la cunoştiinţele uimitoare pentru un străin care nu puteau fi asimilate decât dacă ar fi călătorit prin acele locuri. Descrierile fidele a cum arătau gospodăriile din imaginarul sat Werst, a aşezărilor şi drumurilor, a denumirilor lor, folosirea cuvintelor neoşe româneşti aşa cum erau ele pronunţate de localnici (cucuruz, rachiu, mămăligă, catrinţă, zmeu, balaur, baracă etc), a obiceiurilor şi legendelor demonstrează cunoaşterea folclorului transilvănean. Acţiunea din ,,Castelul din Carpaţi” se desfăşoară în Ţara Haţegului şi Valea Jiului în ţinutul celor două Jiuri iar castelul din povestire se înalţă pe o culme singuratică a pasului Vâlcan.

– Jules Verne (1828-1905) celebru scriitor francez, ale cărui romane, în afara spiritului de aventură se disting prin dimensiunile vizionare de anticipaţie stiinţifică şi tehnologică. Din cele 63 de romane ale ciclului ,,Călătorii Extraordinare ”, în 5 din ele, acţiunea se desfăşoară în România…

– Carol Popp de Szathmary (1812-1888) pictor, grafician, considerat primul fotograf de artă din România. În anul 1841 a vizitat Cetatea Getică Bănița şi peştera, realizând şi 3 schiţe, cu imaginile cetaţii din acele timpuri.

– Emm de Martonne (1873-1955) alt renumit geograf francez profesor universitar la Sorbona a efectuat intense cercetări de teren în Romănia. Între anii 1898-1899 prezent în Valea Jiului în bazinul Petroşani, publicând în 1899 lucrarea ,,Asupra Evoluţiei Văii Jiului” sub egida Academiei Franceze de Ştiinţe. În anul 1919 Academia Română îl primeşte în rândurile ei ca membru de onoare.

– Élisée Reclus (1830-1905), cunoscut geograf francez. Călătorii îndelungate (1852-1858) în Europa şi America. Între anii 1854 şi 1858 a vizitat de mai multe ori Valea Jiului, a cercetat şi ruinele Cetăţii Getice Băniţa şi peştera, facând o descriere amănunţită a zonei care a fost publicată în monumentala lucrare ,,Nouvelle Geographic Universale”, apărută între anii 1875-1894 în 19 volume în Franţa.

Jurnalul călătoriei din 22 mai 1773 consemnează: ,,După 3 ceasuri de drum călare de la Livadia la Vulcan prin pasul Vâlcan, schimbă caii, merge 4 ceasuri și jumătate (dus-întors) pe munţii graniţei româneşti, schimbă caii şi continuă drumul pe Jiul Transilvan apoi pe Valea Băniţa (Cetatea Bolii-Peştera Jupâneasa), Crivadia… revenind pentru popas de noapte la Livadia după 15 ceasuri călare.”

Desfinţarea iobăgiei

– Împăratul Iosif al ÎI-lea (1741-1790), fiul împărătesei Maria Tereza (1717-1780), adept al absolutismului iluminat în spiritul căruia a efectuat numeroase reforme (desfinţarea iobăgiei, secularizarea unor averi mănăstireşti ş.a.) în anul 1773 întreprinde prima călătorie în Transilvania (a II-a în 1783) cu scopul de a reorganiza teritoriul de graniţă între Transilvania ocupată de Habsburgi şi Ţara Romănească elaborând o listă cu 36 de sate româneşti din sudul Comitatului Hunedorean (Crivadia – Merişor – Băniţa etc.) pentru realizarea unei fâşii compacte de sate grănicereşti plasate pe linia Carpaţiilor.

Vamă

– Voievodul Transilvaniei Petru de Pereny care între anii 1528-1529 construiește turnul-cetate de pază și observație de la Crivadia, construcție de piatră, circulară, pe mai multe nivele, cu rol de vamă și pentru apărarea de incursiunile dinspre sud ale tătarilor și turcilor.

– În anul 1520, în apropierea peșterii, la Merișor, se întâlnesc delegațiile domnitorului Țării Românești Neagoe Basarab (1512-1521) și a Voievodului Transilvaniei Ioan Zapolya (1510-1526) cu scopul de a fixă pentru prima dată granițe între cele două teritorii românești, de la apă Oltului până la Orșova pe culmea munților. În Hrisovul lui Neagoe Basarb se consemnează “nobilii transilvăneni și boierii olteni, au stat la sfat în Câmpia Jiului, la Merișor stabilind hotarul cu “semne pe munte” că să fie această tocmeală neclintită pe veci”.

PEȘTERA BOLII – martoră a numeroase întâmplări de istorie petrecute în interiorul sau în preajma ei. Asociația Petro – Aqua. Vizitează locul de naștere al poporului român @ King TRAVEL:

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro