Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei
„Toată țara pe care o numim astăzi Moldova precum și ținuturile învecinate dinspre asfințit au fost stăpânite la început de sciți ( * sciţii din Dobrogea ) care cuceriseră aproape trei părți ale lumii cu toate că după obiceiul lor strămoșesc ei nu aveau așezări statornice. Pe lângă feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pe cursul vremii grecii i-au numit pe locuitorii acestor ținuturi când geți când daci. Sub stăpânirea romanilor s-a statornicit numirea de daci.“
Dimitrie Cantemir – Descrierea Moldovei
Ceahlău – Zamolxe – KOGAION
Ceahlăul a fost considerat în mai multe scrieri şi în legendele populare un munte sfânt. Prima relatare scrisă în care se vorbeşte că un munte al Moldovei ar fi similar cu Olimpul grecilor a fost a domnitorului Dimitrie Cantemir. În lucrarea „Descriptio Moldavie” („Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae” – „Descrierea stării de odinioară şi de astăzi a Moldovei”), scrisă între anii 1714-1716, în limba latină, este astfel descris muntele Ceahlău: „Cel mai înalt dintre munţi este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca şi Olimpul, Pindul sau Pelias. Este aşezat în părţile Neamţului, nu departe de izvorul Tazlăului, iar mijlocul lui este acoperit de zăpezi veşnice; pe vârful lui însă nu se găseşte pic de nea, fiindcă pare să fie deasupra norilor de zăpadă. Din vârful său, care se înalţă ca un turn, se prăvale un pârâu foarte limpede, ce se năpusteşte cu mare larmă peste o statuie străveche, înaltă de cinci coţi, înfăţişând, de nu mă înşel, o bătrână cu douăzeci de mioare”.
Ceahlău = Kogaionon?
Cel mai important argument pentru identificarea muntelui Ceahlău cu muntele sacru pleacă de la numele Cogaionon. Soţii Elena şi Nicolae Ţicleanu, care au făcut o pasiune în cercetarea masivului, pleacă de la existenţa pe platoul superior a vârfului Bâtca Ghedeonului, şi a pâraul Ghedeonului, care devine ulterior Izvorul Muntelui.
„Dupa opinia noastră, toate aceste denumiri disimulează vechiul nume Kogaionon. Apoi, dacă ne referim la aspectul Pietrei Late din Ghedeon, nici că se poate imagina un altar mai frumos, mai ales ca spre apus dispune de un amfiteatru natural constituit de însuşi versantul estic al Bâtcii Ghedeonului”.
360 °
Letopiseţul Ţării Moldovei
Piramida holografică din CEAHLĂU
Surse: adevarul.ro / scribd.com / mnlr.ro.
