Tracia, Romulus & ROMA…

Regiunile Getice: Tracia, Macedonia... Iliyria.
[ de la începutul lumii ]

Tracia, Romulus & ROMA…

Tracia vs DACIA

Romulus va delimita prin brazda plugului perimetrul sacru al viitorului oraș Ruma (Roma). Procedeul este sustinut de tot mai multe voci ca fiind procedura sacră a geților… Despre bessi, bisalți, brygi, dalonci, crestoni, crobizi, dai, skyrmiazi, macedoni, nipsei, odomanți, odryși, trauși, bistoni, ciconi, dersei, dardani, edoni, paiți, peoni, sapeni, satri, thini, bithini etc

Noi nu vorbim o limbă latină… obîrșia getică a romanilor (latinilor) și a celorlalte popoare, sub diverselor lor nume pe care le’au purtat în funcție de diverși autori și diverse epoci este neîndoielnic și ușor de dovedit. Este adevărat că nu putem dovedi că cineva ne interzice sau că cineva nu dorește ca noi să ne afirmăm originea getică, și nici că aceste lucruri sînt concertate, dar oricine poate observa cu ușurință că nu se dorește deschis recunoașterea originii acestor seminții europene din geții carpatici.

O serie de învățați din diverse timpuri, inclusiv din contemporaneitate, au arătat că nicicînd nu a existat o etnie ”tracă” independentă de geți și nici o limbă ”tracă”. Acești ”traci”, ca și acei ”latini”, ”eleni”, ”persani”, ”celți”, sau așa zișii ”germani” etc., nu reprezentau decît mlădițe (triburi) adică părticele de populație din marea masă a geților. Pentru că, în ultimul timp, după o serie de descoperiri arheologice, se tot bate monedă pe existența unor strămoși ”traci” ai bulgarilor (popor mogoloid slavizat) sîntem nevoiți să ne reamintim exact cum stau lucrurile în adevărata realitate a trecutului.

Avem aici de’a face cu o confuzie: Tracia este o regiune, ca Dobrogea, de exemplu. Nu este un popor. Poporul era cel getic și pe malul stîng al Dunării, dar și pe malul drept. Herodot pomenește peste 22 de seminții care populau zonele Traciei (bessi, bisalți, brygi, dalonci, crestoni, crobizi, dai, skyrmiazi, macedoni, nipsei, odomanți, odryși, trauși, bistoni, ciconi, dersei, dardani, edoni, paiți, peoni, sapeni, satri, thini, bithini etc), dar printre acestea nu apare nici o seminție tracă. De ce? Pentru că toate aceste triburi erau getice și trăiau în Tracia, Macedonia sau Iliyria, toate fiind regiuni getice. Toate aceste seminții se trăgeau din marele neam al Geților sau Massageților, sau din Marea masă a Arienilor numiți și indo-europeni dintr’un anumit moment istoric. Geții populau întreaga Europă, pînă la Marea Baltică, și Asia, pînă în India, după cum spuneam și în alte dăți că arată chiar Universitatea din Cambridge (”The Cambridge history of India”, vol. I, p.67-71). Aceste aspecte au fost clarificate de mult timp, și sînt multi ani de cînd excelenta cercetare a Universității din Cambridge, publicata în 8 volume de cca. 800 pagini scria despre această geneză comună a europenilor.

În ”De originibus populorum Transylvanie”, vol.II, p.323, Ion Budai – Deleanu dă explicație acestui fapt: ”Învățații arată că la grecii antici, trake ar fi însemnat miazănoapte”. În latină ”atra” înseamnă ”negru” (A -Tracia sau ”Tracia Neagră”), așadar āter, femininul ātra, neutrul ātrum, comparativul ātrior sau superlativul āterrimus, erau o familie de cuvinte latine care se redau în limba rumînă ca ”negru” sau ”întuneric”. Noi rumînii avem Valahia Neagră, fluviul Istru ce izvorăște din Munții Pădurea Neagră, către Marea Neagră, un voievod Negru Vodă și steaguri cu capete de negri, ceea ce evocă de fapt localizarea cardinală a trăitorilor de la miazănoapte față de mediteraneenii sudici. Cu alte cuvinte geții sud-dunăreni erau nordici în relația cu elenii, așa cum noi carpaticii îi considerăm nordici pe scandinavi. Populațiile Balcanice și ale ținutului numit Tracia au fost împărțite de armatele romane în ”traci”, ”moesi” sau ”daci”, dar ele se știau că aparțineau neamului getic. Potrivit teoriei indo-europeniștilor (despre bulgari, de pildă), chiar după istoricul N. S. Derjavin, în ”Istoria Bulgariei” stă scris că cei care au populat Tracia, și au fost numiți traci, ”…au apărut pe peninsulă în al treilea mileniu î.Hr., de peste Dunăre, de pe pămîntul lor strămoșesc…, unde ocupau cu aproximație crestele de sud ale Carpaților și tot masivul Semigrad (șapte cetăți) – Ardealul, cu părțile Siretului, Prutului și Nistrului, de unde tracii s’au apropiat de Peninsula Balcanică.”

Trogus Pompeius, ap. abraviatorul justin, ed. Nisard, Paris, 1841, C.XXXII, II: “Dacii, mlădițe ale getilor…” Pompeius – sec 1 î.Hr. – sec 1 d.Hr., contemporan cu Augustus, în spațiul carpatic și în jurul acestuia nu era decît o natiune, cea a geților. Populațiilor din Tracia, Strabon și Herodot, le spun ”seminții”, nu popoare, pentru că toate aceste ”seminții” aparțineau de un singur popor. În Cartea IV a lui Herodot, tiparită în 1902, premiată de Academia Rumînă, Dimitrie I. Ghica scrie că geții au fost de fapt primii locuitori ai Europei: ”Locuitorii Dunării aparțineau marii familii indo europene numite geți, din care daci, tracii si pelasgii erau numai ramuri.” A. Pillon, în dictionnaire grec-francais al lui Alexandre, Paris, Hachette, 1877: ”Daces, peuple de la famille des getes…”, (Dacii, popor din familia Geților). Dio Cassius, ”Istoria Romana”: ”Cei care își zic daci sau traci aparțin marelui neam al geților, care au populat și împrejurimile muntelui Rhodope, spațiu numit Tracia.”

Este de la sine înțeles că geții s’au așezat în mai multe părți ale Europei și au creat diverse regate care purtau nume locale. Joseph Mension, p. 222: ”Elenii, a căror ultima migratie e cunoscută sub numele de dorieni, au venit din nordul lor, urmați de iliri, macedoneni, și traci.” Pierre Leveque, p 27: ”Înainte de anul 2000 (…) o serie de migrații îi vor fragmenta în mai multe grupuri care vor evolua de aci incolo separat: tokharieni, indo iranieni, hitiți, armeni, greci, italici, celți, balto slavi, germanici și asigura pe parcursul urmatoarelor trei milenii popularea Europei și a unei părți din Asia, avînd de a face, fără nici un dubiu, cu unul din cele mai importante fenomene mondiale.”

”Tatăl lui Romulus, fondatorul legendar al Romei, protejează ogoarele geților”, (nu pe ale latinilor!). De reținut și că în nord estul Spaniei, pe hărțile antice găsim: Iler-geti, indi-geți, mis-geți. În centrul Europei găsim: Tisa-geți și tira-geți. În extremitatea estică a Europei găsim: Massa-geți. Iar în nordul Europei, Geați și în Africa Getuli. La 753 î.Hr., Romulus va delimita prin brazda plugului perimetrul sacru al viitorului oraș Ruma (Roma). Procedeul este sustinut de tot mai multe voci ca fiind procedura sacră a geților. (…)

Reîntorcîndu’ne în Geția putem aminti că aproape ”cu 3000 de ani înainte de această întemeiere a cetății Romei, Zalmoxio trăia în mijlocul geților, fără a manifesta nici cea mai vagă predicție că ne vom revendica obîrșia de la romanii care nici nu se născusera încă…”., spune Florin Horvath, în ”Legenda marelui Zalmoxis”

Robert Sheringham (”De Anglorum Gentis origine disceptatio”, p. 159) spune: ”Astfel chiar Pliniu, Mela, Solinus, îi arată pe geți ca poporul Traciei. Toți tracii ar fi fost un singur popor, adică geții, mărturisește Mela (sec. I d.Hr).” Flavius Vospicus din sec. III îi numește pe toți tracii popoare getice. Izvoarele antice consemnează limpede faptul că populațiile europene și ale Asiei vestice provin din Carpați. Vasile Pârvan arată limpede în a sa „Getica” (1982, p.51): ”Cît privește sudul Dunării, pînă la Haemus, el era de mult getic. Dar geții de aici erau numiți thraci.” După toate sursele antice, toate semințiile din Tracia vorbeau o singură limbă, și aceasta era limba geților, valahilor, rumînilor. Din marea masă a geților, de la malurile Atlanticului pînă în India, prin mileniul II î.Hr., datorită sporirii populației pînă la depășirea capacității de hrănire a leagănului comun, unele grupuri de populații au trebuit să părăsească habitatul comun și să ajungă în spațiile în care au fost individualizate și etnicizate, așa cum le cunoaștem și noi astăzi cu limbile vorbite azi.

Joseph Mansion în a sa ”Pays d’origine des indo-europeens” (Editura Ceuterick, 1911; p.228) menționează: ”Istoria este mută asupra originilor Europei. Se pot urca primele stabiliri ale elenilor în Grecia la cel mult 2000 î.Hr. Italioții nu apar decît mult mai tîrziu, iar noi putem abia să bănuim la aceste date îndepărtate existența altor popoare, ca celți, germani, balto-slavi.” Cine a înființat nucleul uman primordial și multietnic al ”semințiilor” getice în Europa? Cine se afla pe aceste meleaguri acum peste 7.000 de ani în acel spațiu numit generic Europa Veche? Nu cumva strămoșii noștri, Geții? Pentru noi, geto-rumînii, este doar o întrebare retorică…

Vezi mai mult la 360 °
despre povestea neamului

Vatra Stră-Română
Dacia vs Imperiul GETIC
D I N A S T I A – 11 generații

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro