Măștile care îmblânzesc moartea

O poveste despre un sat din Munţii Vrancei
[ mărci românești ] Moldova

Măștile care îmblânzesc moartea

Şerban Terţiu
Tezaur Viu
UNESCO

Chipuri sub care se ascund slăbiciunile omenești: jalea, supărarea, bucuria, invidia, bănuiala, mândria și, mai ales, teama: spaima de ceasul cel din urmă și de clipa în care sufletul pornește în călătoria către lumea de dincolo. Măștile pe care le face azi Șerban Terțiu râd sau plâng, rânjesc… numai ochii lor sunt goi și așteaptă mereu o moarte, ca să se poată însufleți. Măştile sunt făcute din lemn sau piei de animale şi, dacă eşti priceput, poţi face 2-3 pe săptămână. Pe lângă lemn şi piei de animale, la realizarea măştilor se mai folosesc boabele de fasole pentru dinţi, păr de la animale. Uneltele de lucru sunt şi ele foarte vechi, moştenite în familie, fiind înlocuite foarte rar.

Chipărușul

Nereju – Vrancea
Dansul funerar unic în Europa

Chipărușul este un dans funerar unic în Europa, după unii etnologi, un ritual de înmormântare specific zonei Vrancea. Acesta era practicat la nivelul comunității încă din perioada precreștină și consta în realizarea unui dans în fața casei celui mort. Doisprezece bărbați cu fețele acoperite de măști tradiționale din blană de oaie argăsită, așezați unul în spatele celuilalt și ♦ legați cu lanțul vieții ♦ dansau în jurul unui foc ♦ & din când în când săreau peste acesta, ca simbol al purificării sufletului celui decedat…

Măștile mai sunt folosite și azi la țară, pentru alungarea spiritelor rele, sperierea bolilor și a blestemelor. Gonesc gândurile negre trimise de dușmani. Ele trebuie puse la intrare, pe perete. Măștile confecționate la Nereju-Vrancea reprezintă personaje din mitologia populară. Ele sunt purtate cu ocazia unor evenimente speciale din viața satului: la nuntă, la înmormântare, în ritualuri ale fertilității sau înainte de vânătoare.

Pe vremuri, când murea cineva din localitate, câţiva tineri îşi puneau pe faţă măşti înfiorătoare din lemn, care arătau ca nişte moşi şi babe. Conform cercetătorilor, Vrancea este singura zonă din ţară unde se mai păstrează obiceiul priveghiului cu măşti. La căpătâiul mortului se făceau și glume, ca să nu mai sufere rudele. Flăcăii își dădeau pe obraz cu funingine sau cu făină, îşi puneau căciuli şi se îmbrăcau în zdrenţe. Încercau să-i înveselească pe cei care boceau. Spuneau tot felul de snoave, apoi legau mâna mortului cu o aţă, și o mișcau. Nu se știe dacă și reușeau să alunge tristețea înmormântării, dar ei măcar încercau. În plus, oamenii considerau că înmormântarea era ultima petrecere a mortului. Alte măşti care apăreau la priveghi erau Moartea, Popa sau Diavolul.

În spatele acestor măşti fascinante se află o poveste despre un sat din Munţii Vrancei, despre un ritual străvechi şi despre un meşter recunoscut de UNESCO drept Tezar Uman viu. Faceţi cunoştinţă cu Şerban Terţiu, din comuna Nereju, judeţul Vrancea.

360 °

0764598247
Focsani, Jud. Vrancea
alina_tertiu@yahoo.com
traditionalmasks.ukit.me
facebook.com/TertiuSerban
♦ஜ۩۞۩ etnocultura ۩۞۩ஜ♦

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro