Geografia sacră a României
Un mare mister planează asupra istoriei lumii: civilizația antedeluviană, cu punctele sale geografice sacre, având puteri miraculoase. În această geografie sacră se înscrie și România, cu altarele ciclopice și chipurile de Zei sculptate în rocile masivelor muntoase, cu necropolele de uriași, acei strămoși îndepărtați pomeniţi de toate miturile lumii și de cărțile sfinte!
Dincolo de valul timpului…
Profesorul peruan Daniel Ruzo (1900-1991) – doctor, arhitect, filosof, istoric, își propusese să scoată la lumină această magnifică istorie străveche. El a fost cel care s-a străduit să descifreze mesajele încifrate în piatră ale civilizației de dinainte de Potop. Totul a pornit când prietenul său Enrique Dammert i-a arătat o fotografie a unei stânci cu chip de om de pe Platoul Marcahuasi, din Peru, aflat la o altitudine de 3.600 de metri. Era în 1952. Chipul maiestuos al unui inca i-a „vorbit” imediat și l-a cuprins o pasiune care avea să-l ţină toată viața. Nouă ani și-a petrecut Ruzo în Anzi, cartografiind o parte a unei geografii sacre care se întindea pe tot Pământul. Șamanii i-au spus că imensele feţe sculptate în stâncă – în rocă la fel de dură că obsidianul – de pe Platoul Marcahuasi, sunt „de dincolo de valul timpului”. Ceea ce, mai precis, se referă la mii de ani înainte de Potop.
În negura timpului…
Centrul celei mai vechi
civilizaţii cunoscute astăzi
În urma descoperirilor publicate în lucrarea sa „Pe urmele Zeilor Soarelui” – dat fiind că totul indica un cult solar străvechi – Ruzo a pornit o serie de cercetări în toate colţurile lumii, atrăgând atenţia asupra acestei civilizații puternice, pierdută în negura timpului… civilizația antedeluviană.
În 1968, dr. Ruzo a sosit în România, pentru a cerceta Platoul Bucegilor, după ce văzuse „Sfinxul” pe o carte poștală și primise mai multe lămuriri de la un coleg român. „Am cercetat munţii din cinci continente”, scria el, „dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
El a recunoscut că sculpturile din Bucegi au legatură cu cele din Platoul Marcahuasi și a îndemnat cercetătorii români care l-au insoţit – mulţi dintre ei specialiști în „ochiul și timpanul”, trimiși să vadă ce vrea „nebunul” și să întocmească rapoarte către Cabinetul 2, al Elenei Ceauseascu – să cartografieze sculpturile și reţelele de galerii și tuneluri subterane. Mai ales, că toate aceste repere eterne constituie, conform demonstraţiilor arhitectului peruan, și o „cale a aurului și a mirului”. El a și semnalat colegilor români, orientându-se după sculpturile din stânci și după denumirile străvechi că un tezaur nepreţuit pentru omenire se ascunde în pântecele Bucegiului cu vârful său atât de sugestiv intitulat OM.
„Aceste monumente megalitice de o uimitoare expresivitate presărate pe tot globul pământesc au fost făcute de aceeași civilizație. Tehnica sculpturii în rocă la nivelul la care a fost aplicată pentru aceste monumente nu a mai fost repetată ulterior, la lucrări similare. Linia comună care unește toate monumentele acestei civilizații străvechi este amplasarea lor pe munţi sacri – temple ale unei omeniri pierite, dar amplasate astfel încât să nu dea voie urmașilor să o uite și poate aceste puncte de geografie sacră vor purifica și salva cândva sâmburii umanităţii de cine știe ce cataclism major, cum a fost în trecut Potopul”, concluziona Daniel Ruzo în cartea sa „Marcahuasi. Istoria unei fantastice descoperiri”.
Vatra de cult
a nemuritoritorilor
Apa vie, muntele & misterele din piatră…
Karina Agurto, medic din Peru, a auzit de încărcatura energetică a Vârfului Omu. Karina, că majoritatea vindecătorilor peruani, organizează excursii în nordul ţării, la piramidele incașilor și pe înălţimele despre care tradiţia spune că sunt încărcate de energii pozitive. Ea a atras atenţia că și românii ar trebui să includă Vârful Omu ca traseu de energizare, fundamental pentru o vindecare completă, atât fizică, cât și spirituală.
Dr. ing. Ioan Olaru este autorul unor studii de specialitate privind energiile “kogaioanelor” din România. Potrivit autorilor antici Herodot și Strabon, Kogaion era muntele sfânt al geţilor, unde se afla vatra de cult al celor ce se credeau nemuritori. Dr. ing. Ioan Olaru este de părere că există mai multe kogaioane, trei fiind principale: cel din Bucegi, care cuprinde Vârful Omu, în Apuseni – Muntele Găina și Rarăul. Sub aspectul energo-informaţional, orice vârf cu aspect de piramidă este un posibil kogaion, această structură facilitând schimbul energetic și informaţional cu Cosmosul. Kogaionul din Bucegi are, însă, o particularitate aparte: este înconjurat de 13 coloane de cuarţ, care creează o energie extraordinară, iar apa care izvorăște direct din stâncă este “apă vie”. Din cercetările dr.ing. Ioan Olaru a rezultat că muntele și apa refac echilibrul energetic al omului, fapt cunoscut de renumiții tamaduitori geţi și abia redescoperit în prezent.
360 °
Uriașul din Parâng
Uriașul din Cheile Tăii
Uriașul din Valea Boului
Hyperborea SPEAKS Romania
Mistere în piatră @ Daniel RUZO
