[ Sfântul Nicodim TISMANA ]
Primul manuscris cu dată sigură scris în România. Cuviosul Nicodim a fost sfetnic devotat al domnitorului Mircea cel Bătran (1386-1418), care a făcut donaţii în bani şi moşii celor două mănăstiri. Sfântului i se atribuie şi primul manuscris cu dată sigură scris pe teritoriul ţării noastre. Anul naşterii sfântului este 1310, iar potrivit călugărilor de la Tismana Sfântul Nicodim ar fi trecut la cele veşnice la vârsta de 96 de ani după sărbătoarea Naşterii Domnului din 1406, la 26 decembrie.
Prezenţa sa la Tismana este strâns legată de prietenia pe care a avut-o cu Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti. Au existat însă şi momente tensionate între cei doi. Aşa se face că în perioada 1399-1404, sfântul a fost nevoit să-şi părăsească ctitoria şi să se retragă la Prislop. Împăcarea a venit repede şi, în anul 1406, Mircea îl numeşte în hrisoavele sale: “rugătorul domniei mele, popa Nicodim”.
În vremea şederii sale la Tismana, sfântul a făcut nenumărate minuni, multe dintre ele regăsindu-se şi astăzi în pictura din pridvorul bisericii mănăstirii (transformarea fripturii de purcel în păstrăv cu ocazia praznicului în cinstea lui Sigismund şi a lui Mircea cel Bătrân; trecerea miraculoasă a Dunării pe rasa călugărească, mersul prin foc). Printre acestea se numără şi vindecarea fiicei regelui Sigismund al Ungariei, care suferea de epilepsie. În urma acestei minunate întâmplări, suveranul a renunţat la catolicism şi s-a convertit la ortodoxie, luând numele Sfântului Evanghelist Matei.
Tetraevanghelia Sfântului Nicodim 1404 – 1405 – ferecătura
Copiat, potrivit însemnării autografe, în anul 6913 (1404) şi ferecat imediat după aceea, tetraevanghelul Sfântului Nicodim este o operă de artă complexă, valoroasă atât prin frumuseţea scrierii şi ornamentaţiei miniate, cât şi prin legătura de argint; este în acelaşi timp o mărturie palpabilă, păstrată în forma ei originală, privind activitatea de cărturar al Sfântului Nicodim.
Ferecătura manuscrisului vădeşte prin iconografie şi inscripţii că a fost realizată în mediul călugăresc, fiind atribuită Sfântului Nicodim. Legătura este formată din două coperţi din lemn de tisă îmbrăcat în argint. Ferecătura metalică este din argint ciocănit în relief (repousse) suflat în aur, iar cotorul şi el din argint este realizat în tehnica „za”. Ferecătura manuscrisului, reprezintă pe cele două feţe, două compoziţii diferite.
Contururile unghiulare, dau desenului siguranţă şi o putere de sinteză deosebită. Artistul reuşeşte în câteva linii să imprime siluetelor mişcare şi figurilor sentiment. Considerată în ansamblu, această ferecătură are câteva însuşiri majore, care o situează printre operele de mare valoare artistică din argintăria românească.
Mănăstirea Tismana se află foarte aproape de locul de naștere al lui Constantin Brâncuși, Hobița. Merită să incluzi în circuitul tău și casa memorială Brâncuși în care te invităm la o vizită virtuală.
Vezi mai mult 360 °
Prima formă de scriere din lume, Tărtăria
Cea mai veche biserică din lume în care se slujește, Densuş.
