De ce avem cele mai bune ape minerale
din lume * interviu Constantin Gruescu
Perenna: 97% identică cu EVIAN, 2 stele Michelin.
AUR’A: apa de aur a României, 3 stele Michelin.
* izvorăsc de pe o parte și de pe cealaltă a Munților Dognecea.
Apa Aur’a provine din Izvorul Ursoanea, situat la Ocna de Fier (județul Caraș Severin), la poalele Masivului Cracul de Aur din Munții Banatului. Izvorăște din munte și ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, pietriş cu nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal. Acest proces natural îi atribuie proprietăţi unice: pH 8.28, conţinut de coloizi de aur şi argint, absenţa materiilor organice. [ AUR’A ]
PERENNA provine dintr-un izvor natural ce izvorăște direct din stânca de la baza muntelui Moghila înalt de 458 metri. Se știe că în anul 1886 apa provenind din izvorul de la Calina, sursa apei minerale Perenna Premier, era transportată de care cu boi la Curtea Imperială de la Viena, cunoscută în acea vreme că „WASSER VON CALINA”. Atestarea izvorului este făcută și prin înscrisuri oficiale regăsite în muzeul de la Ocna de Fier descoperite de către eminentul profesor Constantin Gruescu datând din anul 1725 din care rezultă că izvorul Calina era singură sursă de apă a întregii comunități din acea vreme. [ Perenna ]
Izvorăsc din adâncuri şi ajung la suprafaţă încărcate de tot ce ne-au dat Zeii mai preţios, în doză perfectă… un dar de la natură cea care reuşeşte permanent să ne surprindă şi să ne arate ca încă nu şi-a spus ultimul cuvânt. Munţii Banatului, nici prea înalţi, nici prea joşi, acoperiţi de păduri de foioase şi pajişti, scăldaţi de soare blând şi vânturi prietenoase, ascund tainic bogăţii neştiute şi comori nevăzute.
Banatul Montan: Munţii Dognecei sunt constituiţi preponderent din şisturi cristaline, alături de care apar însă şi unele formaţiuni sedimentare (calcare mezozoice, gresii, marne şi microconglomerate). Formaţiunile cristaline şi cele sedimentare au fost străpunse de roci magmatice, rezultând punerea în loc de banatite (granodiorite, granite, gabrouri, etc.).
Constantin Gruescu (n. 12 aprilie 1924) s-a născut în comuna Dognecea, județul Caraș Severin, fiind descendent al mai multor generații de mineri. A fost pasionat de mic de geologie, minerale și roci. Adunând cu pasiune toată viața exponate minerale, a întemeiat in 1945 Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (vechi centru minier din Munții Dognecei).
[fts_facebook type=album_photos id=100000641889893 posts=3 album_id=1007544516051084 image_width=250px image_height=250px space_between_photos=1px hide_date_likes_comments=no center_container=yes]„Când m-am născut eu, în noaptea Ursitoarelor, mama a avut un vis interesant. Visul ei era o carte mare, de culoare albastră pe coperta căreia era o cruce albă, lucioasă, cu raze strălucitoare. Poate a fost o predestinare a vieții mele, întrucât preocuparea mea de bază a fost de a scoate din întuneric la lumină frumusețile nebănuite ale munților noștri.”
Sunt primele cuvinte din film, imaginea înfățișând două mâini de femeie în vârstă, ale lui tanti Mia, soția lui Costică, de fapt, mângâind o piatră unică în lume, macla coaxială cu concreșteri radiale, o cruce de cuarț de o frumusețe extraordinară…
Interviu Constantin Gruescu
Despre Munții Dognecei * Interviu Constantin Gruescu
Constantin Gruescu (n. 12 aprilie 1924) s-a născut în comuna #Dognecea, județul #CarașSeverin, fiind descendent a mai multor generații de mineri. A fost pasionat de mic de #geologie, minerale și roci. Adunând cu pasiune toată viața exponate minerale, a întemeiat in 1945 Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (vechi centru minier din Munții Dognecei).
„Când m-am născut eu, în noaptea Ursitoarelor, mama a avut un vis interesant. Visul ei era o carte mare, de culoare albastră pe coperta căreia era o cruce albă, lucioasă, cu raze strălucitoare. Poate a fost o predestinare a vieții mele, întrucât preocuparea mea de bază a fost de a scoate din întuneric la lumină frumusețile nebănuite ale munților noștri.”
Sunt primele cuvinte din film, imaginea înfățișând două mâini de femeie în vârstă, ale lui tanti Mia, soția lui Costică, de fapt, mângâind o piatră unică în lume, macla coaxială cu concreșteri radiale, o #cruce de cuarț de o frumusețe extraordinară… Lumina din adâncuri * Vasile Bogdan
#prinBANAT
Posted by Civilizația și Cultura Neamului R⊕mânesc on Saturday, January 27, 2018
VEZI MAI MULT 360 °
Peste 6000 de ani de istorie a aurului:
Surse: Lumina din adâncuri * Vasile Bogdan, apa-de-aur.ro, b2b-strategy.ro, perennapremier.ro, constantingruescu.ro, banaterra.eu, Adi Iulian * panoramio, landinside.com, alpinet.org.
P⊕vestea Locurilor, un proiect NON PROFIT susținut de companii românești.