Sf. Andrei ♰ Apostolul Lupilor

Ocrotitorul României ♰ Primul apostol chemat de Hristos
ICXCNIKA 🏹 GETÆ

Sf. Andrei ♰ Apostolul Lupilor

♰ Ocrotitorul României ♰

Primul apostol chemat de Hristos!

Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezatorul. Dorința de a-L urma pe Hristos se naște în el, în momentul în care Sfântul Ioan rostește cuvintele: “Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa la apostolie se face mai târziu și este relatată de Sfântul Evanghelist Matei: Pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: “Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20). Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulțirea pâinilor și a peștilor (Ioan 6, 8-9) și după învierea lui Lazăr când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că niște elini, veniți în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paștelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 – 22).

♰ Apostolul Lupilor ♰

⚔️ Domițian & NERO ⚔️

Potrivit tradiției, teologilor și istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În Istoria bisericească, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: “Sfinții Apostoli ai Mântuitorului, precum și ucenicii lor, s-au împrăștiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Partia, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia“.

Calendarul gotic (sec. al IV-lea) și Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susțin și ele ipoteza misiunii Sf. Andrei în Sciția. Tradiția că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciți a fost reluată și de scriitori bisericești. De exemplu, călugărul Epifanie (sec. VIII), în “Viața Sfântului Apostol Andrei”, afirma că între popoarele evanghelizate de el se numărau și sciții.

Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menționează că Andrei “a predicat în Pont, Tracia și Sciția”. După un alt izvor, păstrat în același Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul său Amplias, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește în fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani (16, 8). Prezența colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credința că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în țara noastră.

Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deși nouă ne este cunoscută tradiția care afirmă că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de X, se susține că această tradiție datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaște data martirizării. Unii istorici îl fixează în timpul persecuției împăratului Nero, prin anii 64-67, alții în vremea persecuțiilor inițiate de Domițian (81-96).

Semnificaţii

🐺 Ziua Lupului 🐺

Sărbătoarea Sfântului Andrei este bogată în semnificaţii. Românii au păstrat numeroase tradiţii şi legende despre apostolul care ar fi propovăduit creştinismul în Dacia. Lupul este animalul asociat Sfântului Andrei, în tradiţiile românilor. „Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă şi Ziua Lupului sau Gădineţul Şchiop, serbându-se pretutindeni cu nelucru, ca să nu strice lupii vitele şi mai ales oile şi caprele. Primejdia este însă nu numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care ar îndrăzni a pleca la drumuri în această zi, când porneşte lupăria” Tudor Pamfile, Sărbătorile la români (1913).

Andrei, Apostolul Lupilor

O explicaţie pentru legătura dintre Sărbătoarea sfântului Andrei şi credinţele populare ale românilor cu privire la puterea lupilor a fost oferită de scriitorul Dumitru Manolache. „În puzderia de obiceiuri şi tradiţii, numele Apostolului Andrei apare mai întotdeauna legat de cel al lupilor. Animalele care, mai mult decât oricare altele, au strâns în jurul lor cele mai multe legende, mituri şi poveşti. Fără să greşim, putem spune că lupul este singurul animal care nu poate fi niciodată dresat sau îmblânzit total. Unii cercetători cred că el a fost un simbol al sanctuarelor dacice, fiind adorat cu sfinţenie, tainicul Lup alb fiind considerat căpetenia lupilor. Unele legende uitate spun că Lupul Alb a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei. Se povesteşte, de asemenea, că spiritul Lupului Alb l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Scythiei spre peştera care avea să-i ofere adăpost.” Dumitru Manolache, „Andrei, Apostolul Lupilor” (Editura Dacica, Bucureşti, 2008).

Mircea Eliade

Lupii au fost şi animale sacre ale strămoşilor noştri, din cele mai vechi timpuri. Tinerii îmbrăcau piei de lupi şi practicau un ceremonial magico-religios prin care venerau animalul sacru, susţinea istoricul Mircea Eliade, „Nu era vorba numai de bravură, de forţă fizică sau de putere de a îndura, ci de o experienţă magico-religioasă care modifica felul de a fi al tânărului războinic. Acesta trebuia să-şi transmute umanitatea printr-un acces de furie agresivă şi terifiantă, care îl asimila carnasierelor turbate. Sunt deci de reţinut două fapte: pentru a deveni războinic redutabil se asmila magic comportamentul fiarei, în special al lupului şi se îmbrăca ritual pielea lupului fie pentru a împărtăşi felul de a fi al unui carnasier, fie pentru a semnifica preschimbarea în lup”, Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Ghenghis Han. Atâta timp cât războinicii daci îmbrăcau pielea animalelor, ei nu mai erau oameni, ci personificarea animalelor.

Lupul este un simbol deseori amintit în mitologia românilor, iar numeroase tradiţii îl leagă de sărbătorile din toamna târzie şi de ziua Sfântului Andrei. Vitele care mugesc spre Sfântul Andrei, caii care nechează şi păsările care ţipă vestesc lupul care se apropie de ograda omului, astfel că fiecare gospodar trebuie să aibă grijă de animale, spun tradiţiile locale.

De casa al cărui stăpân şi stăpână nu muncesc în această zi lupul nu se poate apropia. De aici se spune că poţi să munceşti în orice zi, cât de mare, numai în această zi să serbezi”, Tudor Pamfile în Sărbătorile la români (1913).

30 noiembrie

În teribila zi de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, lupul îşi poate îndoi gâtul ţeapăn, devenind mai sprinten, prada nemaiavând nici o scăpare. Nici un alt moment al anului nu era atât de favorabil transformării oamenilor în pricolici, fiinţe cu înfăţişare de lupi sau câini. De aceea, usturoiul păzit înspre Sfântul Andrei e bun de purtat când omul pleacă la drum lung sau la negustorie”, acelasi Tudor Pamfile, citat de Manolache Dumitru în „Andrei, Apostolul Lupilor”.

Noaptea Sfântului Andrei era considerată şi o noapte a strigoilor, în care fiinţele supranaturale se întâlnesc în locuri tainice, unde joacă, îşi măsoară puterile şi îşi aleg conducătorul. „Atunci ies din morminte şi au cea mai mare putere. Sug sângele animalelor şi beau laptele vacilor, mănâncă inimile oamenilor şi le sug sângele”, Tudor Pamfile, în Sărbătorile la români (1913).

Strigoii vin totdeauna spre Sfântul Andreiu, se culcă afară, iar cei morţi ies din mormânt, până la trei ani, şi vin noaptea pe la casele lor, să facă ceva celor din casă, cu care şi vorbesc, stând totdeauna până la miezul nopţii. Unii povestesc că strigoii vii nu se duc toţi cu trupul, ci la unii adormind înspre Sfântul Andrei le iese numai sufletul care se prefece în fel de fel de animale şi dacă trupul acestor strigoi este mutat din locul unde s-a culcat rămâne mort, căci întorcându-se sufletul şi nemaigăsind trupul în locul în care l-a lăsat, se duce pe aceea lume”, scria Tudor Pamfile, în Sărbătorile la români (1913).

Sfântul Andrei este ocrotitorul românilor, dar a fost asociat şi unei divinităţi dacice, ce ar fi purtat numele de Sântandrei. Ziua în care este celebrat ar fi fost cea a intrării în Anul nou dacic. „Anul nou dacic cuprinde printre altele ideea morţii simbolice a divinităţii adorate, bocetul Andreiului, ospeţe nocturne (Noaptea Strigoilor sau păzitul usturoiului), excese de mâncare, băutură şi distracţie, prepararea şi consumarea alimentelor (turta lui Andrei) şi băuturilor rituale, credinţa că se deschid mormintele şi se întorc spiritele animalelor, că vorbesc animalele, că se prind farmecele şi vrăjitoriile, mai ales cele de aflare a ursitei”, etnologul Ion Ghinoiu, în volumul Dicţionar de Mitologie română (Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013.

De ziua lupilor invităm toţi Geto-Dacii să participe alături de noi în Ținutul Momârlanilor / Ținutul Lupilor la aprinderea Focului Sacru. 30 noiembrie 2021, ora 17:00, Lonea, 0753905300.

Written by p⊕vestea

Se spune că un popor fără tradiții este un popor fără viitor… ! Viitorul copiilor este de fapt viitorul nostru! Copilul tău trebuie să viseze! Copilul tău are nevoie de o ancoră, are nevoie să îşi cunoască cu adevărat rădăcinile. Copilul tău trebuie să viseze la 7529 de ani de continuitate pentru un viitor sigur pentru el… altfel o să rămână singur în necunoscut. Nu-ţi lăsa copilul singur în necunoscut ♦ susține și TU proiectul

Website: https://www.patreon.com/PovesteaLocurilor