Din Moldova spre Dobrogea
Gânditorul de la Târpeşti
În urmă cu 65 de ani debutau cercetările arheologice în situl de la Târpeşti (comuna Petricani, jud. Neamţ). Timp de aproape două decenii, săpăturile efectuate în acea aşezare au oferit rezultate deosebite, iar situl a devenit un adevărat reper al studierii neo-eneoliticului din spaţiul est-carpatic. Printre numeroasele şi interesantele vestigii descoperite aici, se numără şi o statuetă de lut, al cărui aspect este oarecum deosebit de celelalte.
Statueta de la Târpeşti este atribuită comunităţii precucuteniene care a locuit în acest spaţiu acum aproximativ 6500 de ani. Comunităţile precucuteniene sunt cele care au precedat civilizaţia cucuteniană, arhicunoscută pentru splendida ceramică pictată.
Figurine umane, realizate în special din lut, se întâlnesc în toate culturile neo-eneolitice. Statuetele antropomorfe făceau parte din ansamblul obiectelor sacre, utilizate adesea în cadrul ceremoniilor religioase. Deşi, în majoritate, reprezentările umane înfăţişează personaje feminine (Marea Mamă), sunt întâlnite uneori şi statuete masculine. În această ordine de idei, subliniem încă o dată valoarea deosebită a exemplarului de la Târpeşti, care vine în contrast cu cele mai multe dintre statuetele umane din arealul culturii Precucuteni, prin faptul că înfăţişează un personaj masculin, aflat în poziţie de rugă şi foarte expresiv realizat.
,,Gânditorul de la Târpeşti” poate fi admirat în Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ. Datorită modului de reprezentare, statueta este cunoscută şi sub numele de ,,Gânditorul de la Târpeşti”. Este o piesă modelată din lut, arsă, de culoare cărămizie, care înfăţişează un personaj masculin în poziţie şezândă. Modul realist de executare, cu detaliile anatomice foarte bine evidenţiate, ne arată grija cu care a fost lucrată această statuetă de mici dimensiuni. Coatele sprijinite pe genunchi şi palmele lipite de tâmple sugerează atitudinea unui gânditor, dar, de fapt, este vorba despre un personaj cu braţele ridicate, ce invocă divinităţile.
Gânditorul de la Hamangia
În preistoria actualului spaţiu românesc mai sunt întâlnite astfel de reprezentări, dar cea mai cunoscută este cea provenită din neoliticul dobrogean – ,,Gânditorul de la Cernavodă”:
[fts_facebook type=album_photos id=100000641889893 posts=6 album_id=1015210631951139 image_width=250px image_height=250px space_between_photos=1px hide_date_likes_comments=no center_container=yes]Material realizat cu sprijinul B2B Strategy™ / Atelier strategie dezvoltare Judeţ Neamţ.
Sursă imagini: arhiva MIAPN şi S. Marinescu-Bîlcu, Târpeşti…, 1981.
