[su_youtube url="https://youtu.be/IXsUexfmEN8" width="1200" height="440"]
| Nici o corabie nu s-a întors vreodată,
Din mările sudului sau de la capricorn,
Atât de pură şi elegantă fregată,
Cum se întoarce toamna Orion. | Peste păduri înverzite n-a strălucit nicicând
Lumina lui albă. Nici pe pajişti de fân.
Oceane şi munţi îl văd primăvara plecând
Şi cerul nu-şi mai află multă vreme stăpân. |
| Octombrie urcă din nou peste grădini
Înaltele-i catarge cu vârfuri de platină
Şi toată iarna, apoi, corabia de lumină
Deasupra lumii uimite se clatină. | Rege al Regină a constelaţiilor din septentrion
Mereu lunecând peste lumi îngheţate
Aşa străbate noaptea marele Orion,
Corabie legănată în eternitate... |
[su_youtube url="https://youtu.be/H_CyEobtUK8" width="1200" height="440"]
