Viaţa de familie în Imperiul Getic

Prima religie m⊕noteistă din lume

Cinstea părinţilor…

Horaţiu (sec. I, î.Hr.)Acolo femeia nu se face vinovată faţă de copiii vitregi, ci poartă de grijă celor lipsiţi de mamă, iar soţia cu zestre nu ajunge stăpâna bărbatului şi nici nu se încrede într-un amant chipeş. Zestrea cea mai de seamă este cinstea părinţilor şi virtutea femeii pentru care legământul căsătoriei rămâne trainic: ea se teme de alt bărbat. Păcatul este un sacrilegiu pe care îl plăteşte cu moartea.” (Ode, I, 211).

Semnul curăţeniei

Strania scenă XLV de pe Columnă, în care femei dace torturează prizonieri romani, ar putea fi o dovadă că, în caz de mare pericol, femeile îşi ajutau bărbaţii în încercarea de a-şi salva libertatea. (R. Vulpe, op. cit., p. 102-103). Femeia avea dreptul să obţină „cinstea” de a fi înjunghiată şi înmormântată împreună cu soţul(Herodot, V, 5; Pomponius Mela, II, 18-20). „Femeile, care ţin mult la cinstea lor, se urcă pe rugurile soţilor morţi şi, ceea ce socotesc drept cel mai mare semn al curăţeniei, se aruncă în flăcări(Solinus, 10, 2-3).

Poligamia

Arheolog H. Daicoviciu: poligamia fiind „limitată la un număr foarte mic de familii (la nobilii cei mai bogaţi, de exemplu)” sublinia: „Trebuie să recunoaştem, aşadar, că nu ştim aproape nimic despre familia dacică. Chiar admiţând, pe temeiul lui Menandru, existenţa poligamiei, nu este deloc sigur că o realitate din secolul al IV-lea î.e.n. dăinuia şi în epoca lui Burebista-Decebal” (Societatea dacică în epoca statului, în Studii dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 27).

Reformarea vieţii de familie

… reforma politico-religioasă a lui Deceneu… obiceiurile poligamice, nu mai domneau în Dacia… familia se deosebea prin moravuri mai curate, puritanice chiar” (Dacia înainte de romani, Bucureşti, 1880, p. 371) “Poligamiei… îi va pune, într-o oarecare măsură, capăt Burebista, cu ajutorul marelui preot Deceneu” (Burebista şi epoca sa, ediţia a II-a, Bucureşti, 1977, p. 461).

Prima religie m⊕noteistă din lume

Credința într-un singur dumnezeu / zeu și perenitatea sufletului, două caracteristici esențiale în monoteism. Perenitatea sufletului este pe primul plan la fel ca și în credințele creștine iar pedeapsa sau meritele sunt atribuite abia la începutul adevăratei vieți, la sfârșitul celei fizice.

Ovidiu Bojor

360 ° Bătrânii noștri de peste 100 de ani…

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro