Falxul și arcul regelui GETÆ Antyrus

ANTYRUS & Regina GETÆ TOMIRIS 🏹 GENERALUL
🏹 GETÆ

Falxul și arcul regelui GETÆ Antyrus

⚔️ ANTYRUS 🏹

✟ în memoria D-lui Prăjescu ✟

Motto: „Dupe vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe, Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe; Mulți durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod, De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod; Împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit şi-n țara noastră de-au cerut pământ şi apă.” Mihail Eminescu, Scrisoarea a III-a

🏹 Darius, fiul lui Histaspe ⚔️

Care erau acele cronici din vechime care il pomeneau pe Darius, fiul lui Histaspe și care l-au impresionat pe Eminescu și pe care, cu siguranță, poetul le-a studiat? Este vorba, în primul rând, despre Istoriile lui Herodot, care relatează expediţia din anul 514 î. Hr. a lui Darius I, regele perșilor, la Nordul Dunării, ca să pedepsească cutezanţa regelui geților, Antirus, de a refuza cererea în căsătorie a fiicei sale cu Marele Rege. Motivul refuzului matrimonial era unul clasic in antichitate, bun pretext pentru începerea războaielor de cucerire. Acelaşi motiv, al refuzului cererii în căsătorie, a fost invocat şi de predecesorul lui Darius, regele Cirus, care a fost refuzat de mândra regină Tomiris, cu 15 ani mai devreme. 

Dar să vedem ce ne povestește Herodot, într-un faimos pasaj, atât de drag multor urmaşi al geților: „Înainte de a sosi la Istru (Dunăre) primul popor pe care îl supuse Darius au fost geții care se cred nemuritori. Căci tracii care stăpânesc părțile Salmidesului şi care locuiesc mai sus de cetățile Apollonia şi Mesembria şi se numesc scirmiazi şi nipsei se predară lui Darius fără nici o luptă; iar geții hotărându-se la o rezistență îndărătnică fură supuşi îndată, cu toate că sunt cei mai viteji şi cei mai drepți dintre traci„. 

Geții din sudul Dunării

Desigur, era vorba de geții din sudul Dunării, care nu au vrut a-și pleca capul în faţa invadatorilor. Cu cei din nordul Dunării altfel s-a discutat… Herodot ne mai spune că Cirus a visat pe Darius, cel mai mare fiu al lui Histaspe, cu aripi ce acopereau, una Asia, iar cealaltă – Europa. Desigur, Herodot cunoştea, ne asigură arheologul Sir Max Mallowan, legătura strânsă a figurii înaripate cu imaginea regalității iraniene, pe care Herodot o asocia cu visul ce prevestea moartea regelui, avut cu puțin timp înaintea campaniei din Massageția, ce i-a fost fatală.

Un alt istoric care l-ar fi putut influenţa pe marele nostru poet este Ctesias, medic și istoric grec  (carian, ca și Herodot) din secolul al V-lea î.Hr., contemporan cu “părintele istoriei”, care a scris, printre alte, Persica, o istorie a Persiei, la unele evenimente descrise fiind chiar martor ocular. 

🏹 Arcul GETÆ ⚔️

Oarecum în contracție cu Herodot, Ctesias afirmă că istoriile sale sunt cele adevărate, dar din păcate nu s-au păstrat până azi, cu excepția câtorva fragmente citate de alți scriitori. 
Despre expediția lui Darius la nordul Dunării, Ctesias a spus:

Darius a strâns o armată de 800 000 de oameni și a trecut Bosforul şi Istrul pe un pod de bărci în teritoriul sciților în 15 zile. Cei doi regi au tras cu arcul, unul spre celălalt. Darius, văzând că 🏹 arcul Scitului era mai puternic 🏹 s-a întors şi-a trecut podul înapoi, distrugându-l parţial în grabă, după ce armata sa a dat bir cu fugiții. 80 000 de oameni, care au rămas în urmă în Europa, au fost omorâți de conducătorul sciților„. 

Faţă de Herodot şi Ctesias, istoricul lornandes (lordanes, după ce şi-a creștinat numele) în Getica, dă mai multe detalii, inclusiv o altă formă a numelui conducătorului geților, Antyrus (probabil acelaşi Idanthyrsos, menționat de Herodot*) şi locul bătăliei, ceea ce dovedeşte că a folosit şi alte surse, în afara istorisirilor carianilor: 

„,63. Mai apoi Darius, regele perşilor, fiul lui Histaspe, a cerut în căsătorie pe fiica lui Antyrus, regele goților, rugîndu-l şi îngrozindu-l în acelaşi timp, dacă nu i-ar împlini voința. Goții însă, disprețuind legătura de rudenie cu el, au înşelat speranțele soliei. Fiind refuzat, Darius s-a aprins de mânie şi a pregătit împotriva lor o armată de şapte sute de mii de soldați, încercînd să răzbune o ruşine personală cu prețul nenorocirii statului; după ce a aşezat vase aproape de la Chalcedon şi pînă la Bizanţ în chip de pod, el a intrat în Tracia şi Moesia; construind în acelaşi fel un pod peste Dunăre şi fiind atacat necontenit, timp de două luni, a pierdut la Tape opt mii de soldați şi, temându-se ca podul peste Dunăre să nu fie ocupat de adversarii săi, a luat-o repede la fugă spre Tracia, fără a se mai opri în Moesia vreun moment, deoarece nu se credea aici în siguranţă„. 

Este de remarcat că toți cei trei istorici vorbesc despre o armată uriașă, și chiar dacă am reduce-o de 2-3 ori, tot ar rămâne o maşinărie de război gigantică și bine organizată. Locul bătăliei a fost în nordul Dunării (nu în Dobrogea sau prin Asia, cum concluzionează unii cercetători!), iar țara, numită Sciția, era pe teritoriul de azi al României şi împrejurimi, adică vatra neamului get, azi numit român.

Locul bătăliei a fost la TAPÆ, probabil poarta de intrare în Transilvania, unde s-au dat în 87, 88 şi 101 d.Hr. trei mari bătălii cu invadatorii romani, opriţi de fiecare dată şi ei (ultima dată, e drept temporar), în drumul lor spre capitala Sarmizegetusa ,,borcanul cu miere” spre care tânjeau „împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă„. 

În încheiere, facem o mică precizare privind versul eminescian „Au venit şi-n țara noastră de-au cerut pământ şi apă” din motto-ul ales. Este vorba despre un dialog purtat între Darius și Idanthyrsos, din care redau doar ultima parte a răspunsului regelui scit: 
“Nu-ți voi da «pământ şi apă», tribul pe care l-ai cerut, dar vei primi curând daruri mai potrivite. În final, în schimbul cererii tale îți spun «Du-te şi jelește-te».” (cf. Herodot, Istorii, 4.127). 

Notă: * La Dio Chrysostom (Discursuri, 2.77), Plutarh (Despre concepțiile comune…, 7) şi Strabo (Geografia, 15.1.6) numele regelui scit este transcris Idanthyrsus, formă şi mai apropiată de Antyrus.

Visul spulberat al lui Darius I, regele Persiei, de a supune pe geți. Un extras din Revista ORIGINI, Septembrie 2022/6. Un articol de Marius FINCĂ ✟ în memoria Domnului Redactor Șef Vasile Prăjescu ✟ plecat spre Domnul astăzi 25.04.2023 ✟ Abonamente “ORIGINI” Dl. Laurențiu Popescu tel.: 0726357338. Număr primit prin amabilitatea Doamnei Domnița Rațiu, Redactor ORIGINI.

Vezi mai mult 🏹
⚔️ Regina TOMIRIS 🏹
& GENERALUL ⚔️ Armele GETÆ 🏹

Written by Daniel ROȘCA

Se spune că un popor fără tradiții este un popor fără viitor… ! Viitorul copiilor este de fapt viitorul nostru! Copilul tău trebuie să viseze! Copilul tău are nevoie de o ancoră, are nevoie să îşi cunoască cu adevărat rădăcinile. Copilul tău trebuie să viseze la 8500 de ani de continuitate pentru un viitor sigur pentru el… altfel o să rămână singur în necunoscut. Nu-ţi lăsa copilul singur în necunoscut ♦ susține și TU proiectul

Website: https://europegenesys.com