Ceramica din CIȘMIGIU

[ 360 ° de la ceramica LEȘ la ceramica CUCUTENI ]
Muntenia

Ceramica din CIȘMIGIU

Farmecul Cișmigiului

A fost odată o grădină minunată a cărei p⊕veste a început demult, acum mai bine de 200 de ani: Grădina Cişmigiu. Istoria europeană a Cişmigiului a început de la o dorinţă practică: Alexandru Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti, voia să construiască cişmele, care să dea apă proaspătă. Prima s-a ridicat lângă intrarea de astăzi dinspre Strada Ştirbei Vodă, iar în spatele ei şi-a construit o casă Dumitru Suiulgi-basa, şeful lucrărilor, având titlul de Marele Cişmigiu (şeful cişmelelor).

Micul PARIS

Până la începutul secolului al XIX-lea, Cişmigiul era numit balta lui Dura neguţătorul, mult mai întinsă decât suprafaţa de astăzi a parcului. Aşadar, balta plină de mâl, cu izvoare subterane nesecate, şi îmblânzirea locului i-au revenit unui străin. Vienezul Carl Friederich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist, a fost adus mai târziu, sub domnia lui Gheorghe Bibescu. Iar balta cea mâloasă s-a transformat în lac cu arteziană în mijloc. Grădina a început să se construiască încet, încet, s-au adăugat straturi peste straturi şi ani peste ani…

Au urmat plantarea a mii de arbori indigeni sau din specii ra­re, proiectarea de grote artificiale şi poduri. Aici a existat într-o vreme chiar şi o minigrădină zoologică, unde se găseau lupi, urşi, vulpi şi castori, iar suprafaţa grădinii a fost definitiv deli­mi­tată în 1850, după ce parcului i s-a adăugat o bucată din grădina familiei Creţulescu.

Inaugurarea oficială a avut loc în 1854, iar grădina a început să găzduiască tarafuri lăutăreşti şi ritmuri mi­li­tare. În noua şi minunata bijuterie a oraşului, trăsurile şi că­lăreţii nu aveau voie să intre şi nici câinii sau vânzătorii am­bu­lan­ţi. De atunci şi până în anii dintre cele două războaie mondiale, când Cişmigiul a devenit parcul servitorilor… Dar Cişmigiul, cu farmecul lui de nesurprins în cuvinte, cu aerul pe jumătate boem, pe jumătate elegant, cu strălucirea lui discretă, cu aleile pline de adolescenţi, cu Buturuga cea gălăgioasă, care acum nu mai există, cu toate culorile care-l traversau în anotimpuri, şi-a trăit frumoasa istorie până azi… ceramica din Cișmigiu:

Vezi mai mult 360 ° Cişmigiu, tărâmul tinereţii noastre

360 ° De la Ceramica LEȘ la Ceramica CUCUTENI:

Eu am venit în Baia Sprie, m-am născut în Ţara Codrului. Maramureșul se împarte în patru zone, în patru ţări le zicem noi: Țara Maramureșului istoric, dincolo de deal, Țara Lăpușului unde-i Grigore Leșe cu horile, Țara Chioarului și Țara Codrului. În Țara Codrului casele sunt făcute din lut… învelite cu paie. În Țara Maramureșului istoric, sunt din lemn, învelite cu șindrilă.

Eu acolo m-am născut, în Țara Codrului, într-un sat pitoresc, într-un sat plin de viață, într-un sat cu rânduială. Și mi-a fost tare drag să particip la evenimentele satului, și astăzi ca și un nostalgic îmi materializez copilăria și bucuriile alea în lucrările pe care le vedeți voi. Așa s-a născut ceramica Leș, să zicem. Ceramica asta figurativă. Obiceiuri din sat, meserii vechi uitate care le redau viață:

CUCUTENI, prima formă de artă din lume!

Potrivit istoricilor, însemnele culturii Cucuteni, o cultură veche de opt milenii, amintesc de ia românească şi acest lucru ar putea fi o dovadă că populaţia care a creat cultura #Cucuteni a purtat cămaşa tradiţională… vezi mai mult 360 ° http://povestea-locurilor.ro/Tinutul-Neamtului #povestealocurilor

Posted by R⊕mania Old Europe on Saturday, June 2, 2018

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro