Migraţia din Carpaţi pe Valea Nilului

KOGAIONON – KOGAION
[ de la începutul lumii... ]

Migraţia din Carpaţi pe Valea Nilului

,,patri deo”, Die Gitii sau Deo Geta

Unele scrieri vechi spun că civilizația Egiptului antic a fost întemeiată de către acest neam de păstori din Carpați, numiți cabiri prin acele locuri și vremuri uitate de istorie sau de răutățile oamenilor. În lucrarea Istorii feniciene scrisă de fenicianul Philon din Biblos(64-141), găsim mărturia despre alte fapte petrecute în timpurile de demult și cum au ajuns cabirii pe valea Nilului. Fragmentul a fost preluat de Eusebiu din Cezareea în Praeparatio evanghelica (I.9):

,,Şi Cronos – Amon – mergînd în ţinutul dinspre miazăzi, a dat întregul Egipt zeului Taaut, pentru a fi regatul său. Toate lucrurile acestea au fost consemnate pentru prima oară de cei Şapte Fii ai lui Sedek, cabirii împreună cu cel de-al optulea frate al lor, Asclepios, după porunca zeului Taaut”.

Ori Cronos era fratele lui Atlas ce a făcut împărăție la Istru și Ocean(Marea Neagră), iar frăția și-a luat cetele de cabiri și a poposit cu ele în vechiul Egipt, fapte consemnate așa cum a scris Philon.

Textul care sigur păstrează informații foarte vechi în conţinutul său, spune că Thot – Taaut a mers în ţinuturile dinspre miazăzi pe care le-a primit ca regat al său. Ori nu putea merge spre miazăzi decît dacă venea dinpre dinspre miazănoapte, adică din nord. Să-i descîlcim din negura timpului şi pe Sedec împreună cu cei şapte cabiri amintiţi de Philon din Biblos, care ar fi luat în stăpînire întreaga vale a Nilului în vremurile încă uitate.

Scris şi Sidek, divinitatea a fost zeul dreptății sau dreptatea în sine şi cinstea în religia palestinienilor arimini, uneori fiind fratele lui Misor sau Misharu cum mai este menţionat, ambii avînd de părinţi pe zeii Amunos şi Magos sau Magog, care se trag la rîndul lor din titani, ața aducîndu-ne iarăși în spațiul carpatic.

Să precizez că a fost o migrație și în Palestina în secolul XVlll î.e.n., cam tot atunci ajungînd unii mai repezi la picior și în peninsula arabică. Iar primul pir-o al egiptenilor consemnat istoric, Aha a dus pentru aleanul sufletului său şi neamului lui Anu, ciopor de divinităţi cu care să sfinţească noile tărîmuri unde urmau să-şi stabilească sălaş de vecie, numindu-şi noua baştină ,,Ta Natura” (Ţara Zeilor), după numele celei părăsite care era ştiută ca ,,Ţara Zeilor”, fiind scrisă pe tăbliţele de plumb ,,patri deo”, Die Gitii sau Deo Geta, adică Sfînta Getia, dar Geta a fost îngerul păzitor al neamului get, iar unii au considerat divinitatea luată de la geţi ca Mîntuitor sau Salvator.

Mai găsim o altă legendă despre migraţia din Carpaţi pe Valea Nilului, la Diodor în lucrarea Biblioteca istorică unde în Cartea l,LV şi ll,XLlll povesteşte despre isprăvile de început ale neamului sciţilor (geţilor) ce au creat o mare împărăţie la nord de Istru ajungînd pînă la Caucaz.

După ce preia legenda femeii-şarpe din istoriile lui Herodot, scrie că aceasta a născut doi flăcăi voinici care au ajuns regi vestiţi – Palos şi Napes – ai sciţilor (dar aici este vorba și de neamul get, nu numai sciții de la Marea Caspică), iar urmaşii acestora ,,au supus nenumărate ţinuturi dincolo de Tanais(Don) pînă în Tracia. După ce şi-au îndreptat armatele în cealaltă parte şi-au întins domnia pînă în Egipt la Nil….’’

Cele două izvoare spun despre o mare migraţie ce a avut loc din nordul Istrului pe Valea Nilului în zorii civilizaţiei egiptene, cetele de cabiri fiind conduse de Palos. Pales de la romani în Pelas care era zeiţa păstorilor de oi şi vite şi a agricultorilor în general, avînd la 21 aprilie o mare sărbătoare intitulată Palilies sau Palilia ce coincidea cu cea a fondării Romei de către Romulus. Ciobanii făceau mari focuri de paie şi vreascuri peste care săreau. Pales sau Pelas a fost la început o divinitate masculină, adică un fel de căpetenie cerească a păstorilor pămînteni, apoi timpul a transformat-o în zeiţă.

În străvechime, ne spun legendele sau basmele noastre că primul om s-ar fi născut din trupul Maicii Pămîntești, undeva într-un loc binecuvîntat de Ziditor. Numele lui ar fi fost Peleș sau Pales după zicerile noastre, Pelas și Pales după cele romane, ei considerînd divinitatea atît ca bărbat, cît și femeie după cum i-a venit bine povestitorului.

Românii mioritici pînă mai ieri țineau la 21 aprilie sărbătorea Palilia, sau Palalaia, fiind numită de către ciobanii carpatini şi focul viu, unde oile înainte de a fi urcate pe munte erau trecute printr-un foc de paie pentru a fi purificate. Peste acelaşi foc purificator săreau şi ciobanii turmelor respective dar şi toţi tinerii satului. Romanii au scris în antichitate de zeci de ori că pelasgii erau mai toţi păstori iscusiţi şi foarte înţelepţi

Titani, giganţi, atlanţi…

Ca fii ai pămîntului îi scrie Naevius pe titani, giganţi, atlanţi, runcus şi purpureus, ceată de fiinţe cereşte ce au zidit neamul omenesc în împărăţia lui Atlas la nord de Istru, lîngă Oceanos. Teritoriul acesta fabulos cunoscut în străvechime ca Ţara Zeilor sau locul unde s-au născut zeii, ducîndu-şi aici existenţa o vreme îndelungată, este amintit de Ovidiu Naso în Pontice lll, 2 ca ,,pămînt getic” şi nimeni încă nu s-a pornit să răcnească ca turbatul că poetul latin a fost uns să ne cînte de să sperie minţile ţuguiate ale istoricilor români şi de aiurea că şi geţii ca fiii pămîntului, dar şi urmaşii lor românii de azi, ar avea drept la istorie!

Cabirii, în sudul Istrului îşi aveau principalul centru de cult în insula Samothrace, dar erau cinstiţi pretutindeni în bazinul Mediteranei, chiar şi în Egipt la Memphis, fiind trei personaje care au fost interpretate în epoca romană cu Jupiter/Tatăl Certesc, Minerva/Mama Pămîntească şi Mercur/Fiul Omului sau mesagerul divin. În apropiere de Memphis este lacul Meotis unde Filon a cunoscut o aşezare de eseni sau terapeuţi de la care a învăţat chiar foarte multe scrie el, inclusiv Tainele cele Mari, adică nişte cabiri cam sătui de zurba lumii ce trăiau retraşi ca şi esenii. Pindar care s-a născut pe la anul 522 î.e.n., scrie în A opta odă olimpică, despre Sedek, căpetenia cabirilor că se mai numea Adamas (ad: tată, străbun, cer +ama: mamă, a îngriji ca o mamă, izvor), fiind după tradițiile din insula Lemnos, primul om născut din sînul Maicii Pămînteşti. El a fost primul bărbat, și primul meșteșugar, fiind unul dintre cei șapte strămoși băștinași autohtoni și ziditori ai neamului omenesc.

Dar în Lemnos au poposit pentru prima dată pelasgii din nordul Istrului în prima parte a mileniului ll î.e.n. sau poate chiar mai devreme fiind şi primii locuitori, amintirea lor păstrîndu-se în scrierile multor autori din lumea antică greacă şi romană. Constantin Olariu Arimin

360 ° Geneza 9 : 18-19 Fiii lui NOE – MAGOG…

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro