Ştefan cel Mare & Letopiseţul Ţării Moldovei

O samă de cuvinte de ION Neculce & GRIGORE Ureche

Ştefan cel Mare și Sfânt

1457

Dacă discutăm despre: biserici și mănăstiri, Podul Înalt, Cetatea CHILIA din sudul Bugeacului * tot în Bugeac, Cetatea Tyras – vechea denumire a Cetății Albe de pe timpul lui Burebista… discutăm despre epoca lui Ștefan. Domnia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, căsătorit de trei ori, a treia oară cu Doamna Maria Voichiţa ( * a doua soție – Doamna Maria de Mangop) născută în 1457 la Târgovişte, fiica domnului muntean Radu cel Frumos şi al Doamnei Maria Despina, s-a întins din anul 1457 până în 1504. Tot în 1457 Ștefan l-a înfrânt la Doljești, pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, și a fost uns domn al Moldovei de către mitropolitul Teoctist.

A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Domnia i-a fost marcată de numeroase lupte, cele mai multe cu Imperiul Otoman, care deveniseră o amenințare pentru Europa și pentru întreaga Creștinătate.

Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în 20 iunie 1992.

Astăzi despre SUCEAVA, Cetatea de Scaun a Moldovei – Capitala lui Ştefan cel Mare extras din Letopiseţul Ţării Moldovei – O samă de cuvinte de ION Neculce și despre Capela Sixtină a Estului, Voroneț – Biserica Moldovei.

20 martie 1476

Scrisoarea Papei Sixt al IV-lea către Ștefan cel Mare

Iubite fiu, mântuire.

Am primit scrisoarea Domniei Tale și pe iubiții fii, Petru, laureat în legi, și Cataneu genovezul, sfetnicii tăi, pe care i-ai trimis cu această scrisoare, i-am ascultat cu bunăvoință și am cunoscut dorința ta privind acea numire la Biserica Moldovei, în fruntea căreia ceri să fie pus păstor acel Petru, pe care îl vom socoti cel mai ales alături de tine, bărbat de aleasă vrednicie și cu merite preastrălucite față de Republica Creștină.

De altminteri, preaiubite fiu, cu toate că, pentru lucrarea pe care ai săvârșit-o și o săvârșești cu slavă și cucernicie, ar trebui mai degrabă a ți se mulțumi decât a te tulbura, fiindcă dorim să sporească gloria ta, dimpreună cu prețuirea tuturora, te îndemnăm să mergi neclintit din bine în mai bine, și să nevoiești cu toată suflarea spre oblăduirea și creșterea religiei sfinte. Niciunde vrednicia și măreția inimii tale nu pot fi mai nimerit prețuite, nici unei lucrări nu poate a-i urma o mai adevărată și veșnică glorie.

Lucrarea ta asupra necredincioșilor turci, vrăjmași comuni, săvârșită până acum cu înțelepciune și bărbăție au adaos atâta strălucire numelui tău, că ești în gura tuturor și ești lăudat cu deosebire de toți, în unire de simțiri. Fii fără istov, dară și, oricum faci, caută izbânda pe care cerul ți-a hărăzit-o, ca să primești răsplata veșnică de la Dumnezeu și prețuirea acestui Sfânt Scaun Apostolic.

Dată la Roma, 20 martie 1476, anul 5 [al pontificatului nostru].

Pisaniile păstrate din timpul Sfântului Ștefan cel Mare îl atestă drept ctitor al următoarelor biserici:

Mănăstirea Putna (1469), Milișăuți-Bădeuți (1487), Pătrăuți (1487), Sfântul Ilie (1488), Voroneț (1488), Vaslui (1490), Iași (1492), Hârlău (1492), Borzești (1494), Huși (1495), Dorohoi (1495), Popăuți (1496), Valea Albă (1496), Tazlău (1497), Neamț(1497), Piatra (1498), Volovăț (1502), Dobrovăț (1504), Reuseni (1504).

Daniil Sihastrul

Se adaugă bisericile de la Râmnic (1704) și Scânteia (1846), cu pisanii târzii, fără indicarea datei construcției inițiale. Fără îndoială că numărul ctitoriilor domnești este mai mare (cel puțin alte șapte biserici îi sunt atribuite), dar există documente clare doar despre cele amintite. Mănăstirea Voroneț mai e vestită și prin faptul că a fost înălțata pe locul unei biserici din lemn, unde ar fi trăit Daniil Sihastrul.

Pisania săpată în piatră din Voroneț

Io Ștefan vodă voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească această casă în manastirea de la Voronet întru numele sfântului şi slăvitului, şi marelui mucenic, purtător de biruințe, Gheorghe, în anul 1488, luna mai 26, în lunea după coborârea sfântului duh; şi s-a sfârşit în acelaşi an luna septembrie 14“.

“au strânsu oaste…”

Ştefan-vodă cel Bun, bătându-l turcii la Războieni, au mersu să intre în Cetatea Neamţului. Şi fiind muma-sa în cetate, nu l-au lasat să intre şi au zis că pasărea în cuibul sau nu piere. Ce să se ducă în sus, să strângă oaste, ca izbânda va fi a lui. Şi aşe, pe cuvântul mâne-sa, s-au dus în sus şi au strânsu oaste… Iară Stefan-voda, mergând de la Cetatea Neamţului în sus pre Moldova, au mărsu pe la Voroneț, unde traie un părinte sihastru, pre anume Daniil. Şi batând Stefan-voda în uşa sihastrului, să-i descuie, au răspunsu sihastrul să aştepte Stefan-voda afară, până şi-a istovi ruga.

“închina-vă ţara la turci, au ba?”

Şi după ce s-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat în chilie pre Stefan-voda. Şi s-au spovedit Stefan-voda la dânsul. Şi au întrebat Stefan-voda pre sihastru ce va mai face că nu poate să se mai bată cu turcii: închina-vă ţara la turci, au ba? Iar sihastrul au zis: să nu o închine, că războiul este al lui, numai după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghe, să fie hramul bisericii…

Deci au purces Stefan-voda în sus pe la Cernăuţi şi pre la Hotin şi au strânsu oaste, feliuri şi feliuri de oameni. Şi au purces în gios. Iar turcii, înţelegând că va sa vie Stefan-voda cu oaste în gios, au lăsat şi ei Cetatea Neamţului de a o mai bate şi au început a fugi spre Dunăre. Iar Stefan-voda au început a-i goni în urmă şi a-i bate, până i-au trecut de Dunăre. Şi întorcându-se înapoi Stefan-voda, s-au apucat de au făcut mănăstirea Voronețului. Şi au pus hramul bisericii – Sfântul Gheorghie.” Letopiseţul Ţării Moldovei – O samă de cuvinte de ION Neculce

Ce au în comun Ștefan cel Mare și Constantin Brâncoveanu? Credință! Te invităm în acest an centenar pe urmele domnitorilor români împreună cu Avram IANCU. Călătoria lui spre Istanbul este plină de aventuri, plină de speranță și nu în ultimul rând plină de credință.

360 °

Corsarii lui Ștefan cel MARE
Spre Imperiul Otoman înot * BAIAZID @ Avram IANCU

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro

1 thought on “Ştefan cel Mare & Letopiseţul Ţării Moldovei

Comments are closed.