Falxul
… este cuvântul latin pentru seceră, dar mai târziu a fost folosit pentru a desemna orice fel de instrumente care aveau o lama curbată și care erau ascuțite pe marginea interioară, ca la o coasă. Falxul a fost, de asemenea, utilizat ca armă, în special de geți, și mai târziu a fost folosit de romani drept cârlig de asediu.
Atât varianta mică, cât și cea pentru două mâini au provocat teroare în timpul primei invazii romane asupra geților, câștigând războiul. Următoarea invazie a avut sorți de izbândă pentru romani doar datorită unor modificări aduse armurii romane pentru a conferi soldaților romani șansa de supraviețuire împotriva acestei arme.
Rhomphaia
… a fost o armă albă folosită în luptele corp la corp încă din anul 400 î.Hr. Rhomphaia au fost o armă cu o lamă dreaptă sau ușor curbată atașată la un mâner, care, în cele mai multe cazuri, a fost considerabil mai scurt decât lama propriu-zisă.
Deși rhomphaia a fost asemănătoare cu falxul, cele mai multe dovezi arheologice sugerează că rhomphaia au fost creată pentru a avea lame drepte sau ușor curbate, lamele fiind făcute din fier. Lungimea unei rhomphaie putea varia, dar o rhomphaie tipică ar avea o lamă de aproximativ 60-80 cm și un mâner de aproximativ 50 cm.
Sica
… a fost o sabie scurtă sau un pumnal lung.
Cătălin Borangic face distincție între „pumnal” și „sabie”… În cele mai vechi imagini care s-au păstrat, sica apare ca o sabie curbată. Numeroase arme „sica” au fost găsite pe teritoriul mai multor țări – Albania, România, Bosnia, Bulgaria și Serbia.
Imaginea sabiei sica apare pe Columna lui Traian, inclusiv pe metopa în care Decebal se sinucide…
360 °
Sursă foto: Turdaș – Vinča.
Sica Getică de la Bulbuc – V î.Hr.
Capadocianul Strabon scrie în lucrarea Geografia, despre lumea din imperiu și din împrejurimi, ajungând până la noi informații despre geţi şi mato-ul (conducătorul) lor:
„Boerebistas, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceștia ticăloșiți de nesfârșitele războaie și i-a îndreptat prin abstinență, sobrietate și ascultare de porunci, așa încât, în câțiva ani, a întemeiat o mare stăpânire și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine; ba a ajuns să fie temut chiar și de romani pentru că trecea Istrul fără frică, prădând Tracia până în Macedonia și Iliria, iar pe celți, cei ce se amestecaseră cu tracii și cu ilirii, i-a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Critasiros, precum și pe taurisci, i-a nimicit cu desăvârșire…”
