Imaginea terifiantă
a piramidei holografice
Umbra vârfului Toaca se poate vedea în orice dimineață și seară când e senin, dar pentru a fi umbră holografică clară trebuiesc îndeplinite cel puțin aceste condiții:
1. Fenomenul are loc la răsăritul soarelui, se observă de pe vârful Toaca și durează cam o oră. Se aplatizează și dispare pe măsură ce soarele se ridică pe cer. 2. Proiecția este clară și tridimensională în jurul celei de-a 49 dimineți înainte și după solstițiul de vară. 3. Între soare și munte să nu fie nori, adică lumina să fie suficient de puternică încât să formeze umbre. 4. Trebuie să existe un ecran pe care să se formeze imaginea tridimensională spre vest, între Piatra Ciobanului și Piciorul Șchiop. Ecranul este în principal din ceață sau nori rarefiați. 5. Fluorescenţa oxigenului sub acțiunea razelor ultraviolete dă impresia de corp distinct ce luminează în diverse nuanțe. 6. Curcubeele din vârf se formează probabil prin difracția luminii pe particule fine de ceață sau aerosoli.
Trăind sentimentul de a fi deopotrivă cu zeii din vechime…
Ceahlău, muntele sfânt…
Este o suprapunere a minim 4 umbre date de formăţiunile reliefului zonei. În jurul datei de 6 August dimineaţa, vârful Toaca, ce are forma de piramidă regulată cu baza pătrat, sub radiația soarelui dinspre est formează umbră triunghi isoscel, ca în oricare dimineață senină din an.
Stânca numită Piatră Ciobanului fiind mai mică și mai jos face altă umbră prelungă, la fel Piatra Vulcanului și peste toate astea se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui (Lespezi). În vârful umbrei vârfului Toaca uneori apare și umbra persoanei ce privește ce pare învăluită în halouri multicolore. Aceasta se poate vedea și în alte zile ale anului.
În această perioada, datorită poziţiei soarelui, toate umbrele se suprapun unite în vârf că într-un într-un buchet, astfel se creează imaginea tridimensională cunoscută. În altă perioada umbrele formează imagini plane pentru că soarele nu răsare din locul potrivit.
Geții se urcau pe culmile munţilor pentru a se ruga, pentru a fi mai aproape de cer, în care credeau că sălăşluiesc zeii lor. Ritualul urcării pe munte în această perioadă este cunoscut și se practică de milenii. Motivațiile s-au schimbat și se schimbă permanent. În antichitatea păgână… se celebra sărbătoarea soarelui și cultul înălțimilor…
Din punct de vedere fizic, al opticii clasice deşi e o problema complexă, poate fi soluționată. Intervin totuși întrebări de tipul: cum e posibilă o asemenea coincidenţă ce are loc în ziua Soarelui ( străvechea sărbătoare păgână) peste care este suprapusă Schimbarea la Față (sărbătoare creştina) și de ce e Muntele Ceahlău aşa sfânt, are și hram în această zi exact ca o mănăstire creştin-ortodoxă. Mihai Marin
Ceahlău, străjerul din Carpați…
Din Constanța prin #Bucegi…
[ http://povestea-locurilor.ro/HYPERBOREA ] [ #Ceahlău * #prinNeamt * #hyperborea ]
spre uriașul de piatră din #MunțiiCeahlău:„Va veni ziua în care şi pietrele vor vorbi adevărul, în care cartea faptelor petrecute va sta deschisă şi se va citi atât de lămurit, încât toată doctrina paralogismelor nu va fi în stare să-i întunece înţelesul.” Mihail Eminescu
Posted by P⊕vestea Locurilor on Thursday, January 4, 2018