Monumentul Eroilor din Pasul Vâlcan

Centenarul Primului Război Mondial | 1916 - 2016
Ardeal

Monumentul Eroilor din Pasul Vâlcan

Războiul tranșeelor – Ecaterina Teodoroiu

De la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial la Troianul, Traianul, sau Drumul lui Traian… spre Războiul tranșeelor – Crucea lui Bogdan… Pasul Vâlcan la 360 °.

Istoria ultimului secol și unul dintre cele mai crunte episoade de luptă date pe crestele Vîlcanului, în pasul de trecere spre Gorj, pe străvechiul ”drum al romanilor”, devenit apoi ”al lui Mihai Viteazu” și, mai apoi, ”al poștalioanelor”, au adus Pasul Vîlcan în atenția a mii de oameni care vin acum aici nu doar pentru a admira peisajul de vis din golurile alpine, ci și mărturiile unui important crâmpei din istoria Neamului Românesc.

Ridicat la cota 1612, în Pasul Vîlcan, chiar pe ”granița” județelor Hunedoara și Gorj, complexul memorial dedicat Eroilor din Primul Război Mondial, avându-i în stânga și în dreapta impunătoarei Sfinte Cruci busturile generalilor Ion Culcer și Dumitru Cocorăscu a fost completat cu busturile locotenentului locotenentului Gheorghe Tătărăscu și al Majestății Sale Ferdinand I Întregitorul, Regele românilor din perioada Marelui Război.

În plus, pe fosta linie de front, pentru aducere aminte generațiilor de astăzi și, mai ales, celor viitoare, au fost amenajate câteva tranșee de luptă, au fost aduse tunuri și alte accesorii militare, fiind astfel recreată imaginea luptelor care s-au dat pe acest front în urmă cu 100 de ani.

360 °

Un impresionant “Jurnal de front”

Privind și răsfoind cu prudență paginile îngălbenite și șubrezite, e greu de imaginat cum a putut un om care trăia zi de zi mizeria și incertitudinile “războiului tranșeelor”, care vedea murind în jurul său sute de camarazi, să aibă tăria morală să poarte cu el, alături de pușcă, care asigura supraviețuirea, și de lopata de săpat tranșee, călimara și caietul în care se așterneau cu meticulozitate rânduri frumos caligrafiate despre durerea despărțirii de cei dragi de acasă, despre marșurile epuizante, despre luptele la baionetă sau prin “ploaia” de gloanțe, despre disperarea soldatului rănit, transportat cu targa improvizată din două puști și apoi cu căruța spre spital… Războiul tranșeelor:

Written by p⊕vestea

Se spune că un popor fără tradiții este un popor fără viitor… ! Viitorul copiilor este de fapt viitorul nostru! Copilul tău trebuie să viseze! Copilul tău are nevoie de o ancoră, are nevoie să îşi cunoască cu adevărat rădăcinile. Copilul tău trebuie să viseze la 7531 de ani de continuitate pentru un viitor sigur pentru el… altfel o să rămână singur în necunoscut. Nu-ţi lăsa copilul singur în necunoscut ♦ susține și TU proiectul

Website: https://europegenesys.com