Muntele
de legendă
🔥 RETEZAT 🔥
Valea Hiperboreei
Retezatul este muntele de legendă al Transilvaniei. Istoria numelui acestui vârf emblematic, care dă denumirea întregului masiv (vechea denumire a întregului masiv era Munţii Codrilor), este strâns legată de aceste legende în care se pomeneşte de lupta dintre Alb-Împărat şi căpcăunul, care-şi avea tărâmul în această zonă. Conform tradiţiilor străvechi de peste 2000 de ani, undeva pe meleagurile Munţilor Carpaţi îşi înalţă fruntea către cer muntele sfânt al geţilor, KOGAION. Acolo, spun legendele, se află lacurile uriaşilor, asemeni unor ochi care privesc universul. Fiecare lac are un propriul specific şi este plin de surprize, nişte antropode ciudate şi diafane în lumina lanternelor subacvatice sălăşluiesc în adâncurile lor.
O altă legendă a munţilor Retezat pomeneşte despre o domniţă, Rusca, ea fiind fiica căpcăunului, ce a primit moştenire de la tatăl său munţii Rusca. Invidioasă pe fratele său care a primit munţi mai frumoşi, a aruncat cu un plug după el, nimerind şi retezând vârful muntelui… RETEZAT.
Una dintre legendele acestor locuri le place în mod deosebit ciobanilor care urcă aici cu oile. Ei spun că lacurile au apărut în urma unei lupte ca-n poveşti. Conform legendei, în timpuri străvechi, munţii erau stăpâniţi de un căpcăun care, periodic, dădea năvală prin gospodăriile oamenilor din Ţara Haţegului pentru a le fura recoltele şi vitele…
Vârful Peleaga
Uriaşul care a retezat vârful Peleaga…
Legendele spun că în vremuri de mult apuse trăiau în munţi nişte uriaşi cu chip de om, care puteau sta cu un picior pe vârful Păpuşa şi cu celălalt pe vârful Pietrele. Ucideau feciorii de la poalele munţilor hrănindu-se cu ei. Uriaşi fiind, îşi coborau mâinile în munte facându-şi ceaune adânci în piatră, gropi în care se aduna apa rece cu care-şi potoleau setea după ospeţele lor sângeroase. De atunci acele ceaune au fost numite ”căldări”.
Tot legendele spun că se luau la harţă zvârlind unii în alţii cu lespezi mari de piatră. Odată s-a iscat o mare bătălie, încăierându-se doi uriaşi care se duşmăneau, fiindcă fiecare dintre ei voia să ajungă împărat peste ceilalţi. Şi când unul dintre ei s-a repezit spre celălalt, având în mână un baltag cât coasta Slaveiului, cel atacat s-a ferit după vârful Peleaga, iar baltagul a izbit cu putere căciula muntelui… care poarta azi numele de Retezat. Căciula a zburat hăt departe în Valea Pietrelor, unde se vede şi azi, ciobanii spunându-i Vârful Lolaii…
Obosiţi de luptă, au săpat cu mâinile câte un ceaun mare, unu în trupul Pelegii, iar celălalt în cel al Zănoagei. Acolo s-au strâns ape mari şi adânci formând cele două mari lacuri în masiv, lacul Pelegii (Bucura) şi lacul Zănoaga. Au sorbit uriaşii cu însetare de au sărit mulţi stropi prin împrejurimi. Din acei stropi s-a format mulţimea de tăuri presărate peste tot în masivul Retezat. Mai spune legenda că a venit într-o zi Făt Frumos, voinicul munţilor, şi a pus capăt domniei uriaşilor. Cel din urmă duşman al oamenilor a fost pălit cu un paloş de foc pe Vârful Cioaca Radesului. Leşul uriaşului s-a prefăcut într-un lac mlăştinos, singurul de acest fel din Retezat, numit Tăul Spurcat…
În 2020 stăm acasă,
vizităm România 💙💛❤
& reSTART-ăm turismul românesc!
ATLANTIDA & Valea Hiperboreei 🔥
Comments are closed.