Izolați în războiul rece
din spatele Cortinei de Fier…
Un articol preluat din New YORK Times.
Înaintea gloriei Greciei și Romei, chiar înainte de primele orașe din Mesopotamia sau a templelor de pe Nil, în valea Dunării de Jos și Podișul Balcanic locuiau oameni care se aflau înaintea timpului lor în artă, tehnologie și comerț la distanță.
Timp de 1.500 de ani, începând mai devreme de mileniul V î.Hr., au fost construite orașe considerabile, câteva cu mai mult de 2.000 de locuințe. Ei au stăpânit topirea cuprului la scară largă, noua tehnologie a vârstei… Mormintele conducătorilor lor sunt adevărate tezaure… cea mai veche asamblare de artefacte de aur care se găsește oriunde în lume.
Proiectele izbitoare ale ceramicii lor vorbesc despre rafinamentul limbajului vizual al culturii. Până la descoperiri recente, cele mai interesante artefacte au fost figurinele omniprezente de ceramică tip „zeiță”, interpretate inițial ca dovadă a puterii spirituale și politice a femeilor în societate. Prin ultimele cercetări, arheologii și istoricii spun au lărgit înțelegerea acestei culturi… scrierea nu fusese inventată încă și astfel nimeni nu știe cum se numește poporul. Pentru unii oameni de știință, oamenii și regiunea sunt pur și simplu vechea Europă…
Cultura puțin cunoscută este salvată de obscuritate într-o expoziție „Lumea pierdută a Europei vechi: Valea Dunării, 5000-3500 î.Hr.”, care a fost deschisă luna trecută la Institutul pentru Studiul Lumii Vechi de la Universitatea din New York. Peste 250 de artefacte din muzee din Bulgaria, Moldova și România sunt expuse pentru prima dată în Statele Unite.
… în jurul anului 4500 î.Hr., a spus David W. Anthony, curatorul invitat al expoziției, „Vechea Europă a fost printre cele mai sofisticate și mai avansate din punct de vedere tehnologic din lume” și a dezvoltat „multe dintre semnele politice, tehnologice și ideologice ale civilizației.“
Dr. Anthony este profesor de antropologie la Colegiul Hartwick din Oneonta, NY, și autorul „Calului, roții și limbii: Cum au evoluat migratorii din stepele euroasiatice în lumea modernă”. Istoricii sugerează că sosirea în Europa de Sud-Est a migratorilor poate fi contribuit la prăbușirea culturii Europei vechi… dezvoltată până în anul 3500 î.Hr.
La previzualizarea expoziției, Roger S. Bagnall, directorul institutului, a mărturisit că până acum „un mare număr de arheologi nu auziseră de aceste culturi vechi europene„. Admirând ceramica, dr. Bagnall, specialist în arheologia egipteană, a remarcat că la vremea aceea „egiptenii nu făceau ceramică ca asta„.
Un catalog de publicații, publicat de Princeton University Press, este primul compendiu din engleză al cercetărilor despre descoperirile din Europa veche. Cartea, editată de Dr. Anthony, împreună cu Jennifer Y. Chi, directorul asociat al institutelor pentru expoziții, include eseuri provenite de la experți din Marea Britanie, Franța, Germania, Statele Unite și țările în care cultura a existat. Dr. Chi a afirmat că expoziția a reflectat interesul institutului de a studia relațiile dintre culturi bine-cunoscute și „cele subapreciate”.
Izolați în războiul rece din spatele Cortinei de Fier, bulgarii și românii nu au putut să-și răspândească cunoștințele în Occident. P⊕vestea acum este în curs de dezvoltare…
Cultura CUCUTENI
Pionierii agricultori după 6200 î.Hr. se deplasează spre nord în Europa veche din Grecia și Macedonia, aducând semințe de grâu și orz și bovine și oi domesticite. Ei au stabilit colonii de-a lungul Mării Negre și în câmpiile și dealurile fluviale, iar acestea au evoluat în culturi asemănătoare, dar oarecum distincte, au învățat arheologii. Așezările au menținut un contact strâns prin intermediul rețelelor de comerț cu cupru și aur… de asemenea, au împărțit modele de ceramică…
Într-o arie largă a ceea ce este acum Bulgaria și România, poporul a fost așezat în sate compuse din case singulare aglomerate în palisade. Casele, unele cu două etaje, au fost încadrate în lemn cu pereți de ipsos și pardoseli cu pământ bătătorit, modele de lut turnat, uneori pe mai multe niveluri… lutul galben, lutul primordial… începutul: Casele Cucuteniene.
Câteva orașe ale Culturii Cucuteni, au fost întinse pe suprafețe de peste 800 de hectare, suprafețe pe care arheologii le consideră mai mari decât orice altă așezăre umană cunoscută la vremea respectivă… Săpăturile nu trebuie să aducă dovezi definitive despre palate, temple sau clădiri civice mari. Arheologii au concluzionat că ritualurile de credință păreau a fi practicate în casele în care au fost găsite artefacte cultice…
360 °
Civilizația Dunăreană: Ή Αιγυπτος δωρον του Νείλου έδτί.
ROMANIA OLD EUROPE: IMEX America / World Travel Market Londra.
EXPOZIȚIA: Advanced, Overlooked Ancient European Culture Arrives in America.
Civilizația Dunăreană @ Harald Haarmann
Ή Αιγυπτος δωρον του Νείλου έδτίHerodot: «Ή Αιγυπτος δωρον του Νείλου έδτί» adică “Egiptul este un dar al Nilului” – nu face nicidecum o floare stilistică ci exprimă în chip lapidar un adevăr istoric incontestabil.E în genere cunoscută constatarea că marile cursuri de apă care străbat continentele au avut aproape întotdeauna un rol la dezvoltarea civilizaţiilor, încă din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen a fost verificat în chip strălucit atât în civilizaţia egipteană, cât şi în civilizaţiile din Mesopotamia, ca să cităm numai două exemple mai cunoscute şi incontestabil concludente pe deplin. Întreaga civilizaţie egipteană – ale cărei începuturi preistorice se urcă la cel puţin 5000 de ani înainte de Hristos, nu poate fi explicată şi înţeleasă decât prin valea Nilului, fără de care toată regiunea ar fi fost un pustiu şi n’ar fi putut juca nici un rol în istoria civilizaţiilor omeneşti… #povestealocurilorAcelaşi lucru se poate spune desigur şi despre civilizaţiile din Mesopotamia: fără binefacerile Tigrului şi Eufratului n’am fi avut aci nici civilizaţiile preistorice dela Susa şi dela Ur – şi n’am fi avut apoi nici civilizaţiile istorice – în general mult mai bine cunoscute sub denumirea generică de civilizaţia asyro-babyloniană.Exemplele acestea se pot înmulţi desigur, însă nu cred că e locul să prelungim aci această exemplificare. Dar tocmai această constatare a rolului fluviilor în desvoltarea civilizaţiilor omeneşti dealungul mileniilor şi al secolelor, poate aduce în mintea oricui întrebarea dacă pentru ţara noastră, străbătută de cel mai însemnat fluviu al continentului european, cercetările archeologice n’au dus cumva la acelaşi rezultat…Vezi mai mult 360 ° povestea-locurilor.ro/Cultura-GUMELNITA
Posted by R⊕mania Old Europe on Sunday, May 20, 2018
