Pământul vechi – HYPERBOREA
Aceste înalțimi sunt atât de vechi, încât apele
și vânturile le-au măcinat, rămânând azi simple dealuri…
Semicentenarul Dobrogei – Plamânul economic al României.
Guvernul a luat hotărârea să celebreze precum se cuvine semicentenarul alipirii Dobrogei. Veche provincie românească, despre care cronicarii pomenesc ca atare din cele mai vechi timpuri, Dobrogea ne fusese înstrăinată; dar urmele incontestabile ale civilizației romane și apoi ale vechilor domnitori români, erau o chezășie că provincia aceasta trebuia să ne fie retrocedată.
Serbările de acum sunt și un răspuns față de pretențiunile bulgare asupra Dobrogei. Se știe că în această chestiune vecinii noștri dela Sud se agită, fac dese meetinguri și duc o campanie de propagandă susținută, pentru a compromite interesele românești în Dobrogea. Populația locală însă este credincioasă României, fiind de altfel în cea mai mare parte românească, iar marile puteri și SOC. Națiunilor cunosc desigur dreptatea cauzei noastre. România, ca un act de întregire a dreptății în istorie, odată cu independența a dobândit la 1877 și Dobrogea, – iar în 1913 Cadrilaterul. Bulgarii duc, față de noi, o politică ce cere din partea României oarecare rezervă: în vreme ce ne fac mereu declarațiuni de prietenie, bulgarii întrețin propaganda împotriva Dobrogei.
Cum însă e bine să ne cunoaștem și prietenii, și dușmanii, amintim aci că bulgarii sunt de neam tătaro-finic și că năvălind în ținutul dintre Balcani și Dunăre, au dat acolo peste slavi, și s’au slavizat, așa că ei păstrează până azi atât însușiri sufletești slave, cât și de ale consângenilor lor din câmpia Turanică. Cu ocazia serbării semicentenarului Dobrogei, să facem o vizită “à vol d’oiseau” în provincia dela Răsărit, închipuindu-ne că o vedem din aeroplan…
Călătoria
O asemenea călătorie ar fi foarte agreabilă, căci cu toată monitonia aparentă a unui voiaj cu trenul prin Dobrogea totuși solul său prezintă multe variații, dar prea puține căi ferate. Astfel, am avea de văzut Delta Dunării, șes băltos cu multe ostrovuri, insule plutitoare și lacuri, aflător pe un fost golf al mării Negre. Dunărea a depozitat aci mâl, a astupat golful și și-a deschis calea prin cele trei brațe, dintre care Sulina, prin bara de nisip ce se formase aci, a preocupat în ultimul timp opinia publică. Între Dunăre, Brațul Sf. Gheorghe și Mare, se află așa zisele înălțimi ale Dobrogei, rămășițele unor munți, anume Chimerici, ce se aflau în era primară adică cu mult mai înainte de ivirea munților Carpați pe pământ. Așadar, suntem îndrituiți să credem – după urmele unor anumite șisturi vechi – că solul Dobrogei a apărut mai înâiu, când tot restul României de azi era sub apă. Aceste înalțimi sunt atât de vechi, încât apele și vânturile le-au măcinat, rămânând azi simple dealuri.
Vechiul lanț al munților Chimerici se întindea din Siret prin Insula Șerpilor, în peninsula Crimeei. Acum, sunt dealuri teșite, cu văi largi, seci, cu stânci dure de granit și porfir. Astfel culmile Grecilor, Pricopului, Isaccei, Niculicelului și Babadag, cu carierele lor și pe alocuri cu păduri, prezintă mai mult un aspect dezolant. Așa cum din vechii munți au rămas și dealuri, tot astfel din bătrânul râu Carasu nu a mai rămas decât un lanț de lacuri. În fine, spre Sud de valea Carasu se află un podiș-stepă, care se termină în Marea Neagră cu maluri înalte ca zidurile.
Cu tot aspectul ei dezolant, Dobrogea este o provincie foarte bogată și aceasta este una din cauzele pentru care Bulgaria ne invidiează de posesiunea ei. Delta e foarte bogată în pește și vânat. Dealurile au culturi de pomi și viță, păduri, pășuni, cereale. Ele dau piatră de construcție și pavaj. Dar principala cauză a campaniei bulgărești este că Dobrogea formează coridorul pentru eșirea României la mare, fiind, după cum se spune, plămânul prin care țara noastră respiră economicește. Pe aci se scurg bogățiile românești în streinătate, de unde ne vine aur.
Dacă Dobrogea ar fi bulgărească, am fi tributari economicește Bulgariei, așa cum eram înainte Turciei. Or, interesul Europei occidentale este de a întări aci în Orient, un stat latin și antibolcevic, care nu se poate menține decât având eșire la mare. Iar interesul Bulgariei este de a obține eșirea la marea Egee, așa că toată campania bulgărească împotriva Dobrogei este rezultatul unui șovinism indezirabil. În Dobrogea ca și în Sudul Basarabiei, ploile nu prea sunt îndestulătoare, totuși și în pustă se găsesc cereale cu toată seceta și lipsa de ape curgătoare.
Dacă Dobrogea e un pământ vechi geologicește, Delta e cel mai nou pământ al României, fiind rezultatul celor 72 milioane tone de nămol cărat de Dunăre anual. Aceast ă formidabilă cantitate de aluviuni nu ar putea fi transportată decât de un tren care ar înconjura aproape de două ori pământul pela ecuator! Fundul mării se ridică mereu, iar delta înaintează cu 20 metrii anual.
Dunărea este așadar prima cale de transport spre mare, apoi vine calea ferată cu podul dela Cernavodă. Ca eșire la mare, România posedă 400 km de litoral, dela limanul Nistrului la Ekrene. Țărmul e de obiceiu jos, iar dela Midia la Mangalia stâncile alternează cu plajele. Din cauza stâncilor calcaroase, care sunt albe și sclipesc în soare, coasta se numește de argint.
De curând, gazeta noastră s’a ocupat de chestiunea portului Constanța și a bazei navale la Tekirghiol. Toate aceste chestiuni sunt vitale pentru țara noastră. Însemnătatea comercială a mării Negre a fost recunoscută din vechime, dela daci și romani, și apoi din timpul domnilor Basarabi și Mușați. Vechii domnitori au avut tot timpul în cursul istoriei preocuparea de a stăpâni gurile Dunării. După războiul de independență, obținurăm Dobrogea – pământul lui Mircea – în schimbul a trei județe din Basarabia, recâștigate în războiul mondial. Dunărea, cale comercială ce ne leagă de Europa Centrală, este însă înghețată în cursul ernei, așa că posesiunea unei porțiuni din tărmul Mării Negre este vitală pentru noi. De altă parte, transportul pe uscat e mai greu: un tren are maximum 70 vagoane, dar un vapor conține 10 trenuri a 70 vagoane, pornite odată toate, și mult mai eftin.
Clima Dobrogei este aproape mediteraneană… În Deltă cresc plante foate variate, luxuriante: stuf pentru învelit case, papură de rogojini, pășuni, porumb. Stepa e formată din loes și calcar. România extrage 18 milioane kgr. de pește anual; în mare sunt crapi și somni până la 6 metrii lungime.
În asemenea condiții, e firesc deci ca unii vecini să fie geloși de Dobrogea noastră, pe care ne-am obicinuit să o considerăm ca un loc sărăcăcios și bun numai de vilegiatură la mare. Dobrogea e însă un plămân al României și păstrarea lui este pentru neamul nostru o chestiune de viață și de moarte. Ion Iscoadă – 2 octombrie 1927
