Inelul de la Șeimeni

♰ pomul vieţii de început ♰

♰ Pomul vieţii
de început ♰

Simbolizează calea vieții umane. Arborele vieții – motiv simbolic des răspîndit pe covoarele vechi basarabene, păretare, lăicere alese, ceramică, sculptura în lemn ș. a. Are diferite configurații și există multe mituri legate de el; Arborele înțelepciunii, arborele binelui și răului, al visului irealizabil etc. La moldoveni se întîlnește deseori în compoziția covoarelor, păretarelor moldovenești din secolele XVIII-XIX-lea, horboțele, îndeosebi în zona de centru (Căușeni, Hîncești, Strășeni, Călărași).

Simbolismul Pomului Vieţii, în concepţia autohtonului a cărei existenţă era axată pe un sistem de referinţe cosmogonice, ţinea de “ascensiunea spre un cer al cosmogoniilor arhaice şi primitive”, după cum susţine Mircea Eliade într-un studiu închinat substartului mitologic al creaţiei lui Constantin Brâncuşi. Transsimbolizarea acestei idei o regăsim în compoziţia ornamentală a unor piese getice descoperite pe ambele maluri ale Dunării. Astăzi despre “V”-ul Marii Zeiţe, bucraniul-uter şi pieptenele-perie, grupate în simbolistica pomului vieţii de început pe inelul getic Șeimeni.

Existenţa simbolurilor nealfabetice dar care transmit anumite mesaje, realizate grupat şi într-o anumită ordine pentru obţinerea unui efect amplificat al acestor mesaje, descoperite (şi interpretate) pe inelul de la Șeimeni, judeţul Constanţa, pe ceramica aparţinând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, judeţul Mehedinţi (1600-1150 î.e.Hr.), incizate pe figurina acefală descoperită la Cârna, judeţul Dolj (1500-1200 î.e.Hr.), a cărui schiţă este prezentată în lucrarea “The Language of the Goddess” scrisă de Marija Gimbutas dar şi pe plăcuţele de la Tărtăria, judeţul Alba (5500-5300 î.Hr.) pe care sunt prezente simboluri derivate din aceleaşi simboluri-bază, toate acestea reprezintă dovezi ale continuităţii utilizării unor simboluri grafice magico-religioase, în acelaşi scop, pe o perioadă de cel puţin 4 milenii.

Așa cum cultura Cucuteni e considerată apogeul artei neolitice, cultura Gârla Mare este considerată ca fiind cea mai importantă reprezentare a artei din Epoca Bronzului (1600 – 1150 î. Hr) din România, remarcându-se prin eleganța modelării ceramicii și prin tezaurul de obiecte de podoabă, asemănătoare celor miceniene. Plastica de la Gârla Mare e unică în cadrul Epocii Bronzului, fiind descoperite statuete antropomorfe redând aproape exclusiv personaje feminine, semnificative pentru un presupus cult al fertilității. Se crede că decorul bogat ce acoperă piesele reprezintă piese de vestimentație și piese de podoabă din epocă.

Scrierea sacră

Inelul de la Șeimeni ar putea reprezenta o dovadă a continuităţii utilizării unor semne grafice comune pe o arie extinsa (cel puţin sud-estul Europei), pe o perioadă de câteva milenii. Aceste semne, incizate pe figurine antropomorfe (feminine mai ales), vase ceramice sau alte obiecte (cum este inelul sigilar) ar ilustra semne sacre, care au legătură cu practicarea diferitelor ritualuri (cultul Marii Zeiţe, cultul fecundităţii, fertilităţii şi alte ritualuri sau practici magico-religioase neolitice), dar şi cu o “scriere” sacră. Pe placa sigilară a inelului din bronz sunt incizate mai multe simboluri ideografice, între care un simbol derivat din V-ul Marii Zeiţe, simbolele bucraniul-uter şi pieptenele-perie. Inciziile, fin executate, sunt încadrate într-o formă octogonală cu laturile de 3 şi 6 mm, dispuse alternativ, iar veriga inelului are diametrul de 20 mm.

Începând cu secolele III-IV d.Hr., în perioada bizantină, Pomul Vieţii a fost asociat cu Hristos. După cum scrie Mircea Eliade în lucrarea “Imagini şi simboluri”, creştinismul a folosit simbolismul Arborelui Lumii, l-a interpretat şi la extins. La începutul perioadei bizantine, una dintre imaginile sacre utilizate în cultul bisericesc a fost crucificarea lui Hristos pe o cruce în formă de Y. Aşa cum s-a dovedit ulterior, simbolismul grec este unul de împrumut pentru teoria creştină, şi unul dintre simbolurile cele mai importante pe care creştinismul l-a preţuit este Pomul Vieţii, ca simbol al reînvierii, identificat cu izvorul nemuririi. Multe dintre icoanele executate în primele secole ale comunităţii creştine îl prezentau pe Hristos crucificat pe Pomul Vieţii, însă majoritatea icoanelor mai vechi de secolele X-XI d. Hr. au fost distruse în perioada iconoclastă, o luptă catastrofică a cărei miză nu era nici arta şi nici rolul didactic sau decorativ al icoanelor, ci o discuţie dogmatică prin care s-au dezvăluit anumite profunzimi teologice.

Reminiscente ale acestei reprezentări simbolice s-au păstrat. Astfel, în perioada Renaşterii, când autoritatea Sfintei Tradiţii asupra artelor vizuale a fost sufocată de reînvierea şi amploarea tradiţiei păgâne a antichităţii greco-romane, o bună parte dintre artiştii epocii renunţă la vechile canoane iconografice în favoarea unora mai noi sau mai vechi, inspirate însă din antichitate. O parte importantă a simbolismului împrumutat de către bizantini de la urmaşii civilizaţiei getice a fost revigorată, şi o dată cu aceasta, reprezentarea lui Hristos crucificat pe o cruce în formă de Y, pe Pomul Crucii – motiv simbolic născut din simbioza Cruce – Pomul Vieţii.

Pintilie Ștefan Cristian a făcut o descoperire fabuloasă în 2014. Descoperirea este una excepțională pentru că ne vorbește despre o continuitate a simbolurilor pe o perioadă de mii de ani. Vezi mai mult despre studierea aşezării Șeimeni.

360 °

Prima ♰ religie
m⊕noteistă
♰ din lume!

reSTART 💙💛❤ ROMÂNIA
Vezi 🇷🇴 toată campania 🇷🇴

🇷🇴 reBranding România 🇷🇴
Un proiect CSR B2B Strategy
Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro

1 thought on “Inelul de la Șeimeni

Comments are closed.