5000 î. Hr.
🇷🇴 💙💛❤ 🇷🇴
Aria de răspândire
a culturii Gumelniţa.
În România, aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general, cu aceea a culturii Boian în Muntenia, dar ea s-a extins şi în Dobrogea, pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia, precum şi în sudul Basarabiei.
Una dintre cele mai strălucite culturi din ultima jumătate a mileniului V î.Hr. este (alături de complexul Ariuşd – Cucuteni – Tripolie) cultura Gumelniţa. Cu tot aspectul unitar al culturii, au putut fi definite câteva variante regionale: una nord-dunăreană, alta dobrogeană, cea de a treia sud-balcanică, la care se adaugă aspectul cultural Stoicani – Aldeni din nord-estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, care a trecut şi la est de Prut, în zona situată imediat la nord de Dunăre.
Hamangia
Baia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România. În trecut a purtat numele de Hamangia. Pe teritoriul satului au fost descoperite în 1953 vestigii din Neolitic – mileniile IV-II î. Hr, care aparțin Culturii Hamangia.
Acesta este momentul în care Dobrogea intră în istoria perioadei neolitice. Era pentru prima dată când în preistoria zonei era documentată existenţa unor comunităţi care, având cunoştinţe foarte avansate de navigaţie, mai precis de ceea ce numim astăzi – cabotaj, locuiesc acest teritoriu. Evoluţia sa, relativ îndelungată, de-a lungul a cca şapte – opt secole, a permis evidenţierea a trei faze, dintre care ultimele două au fost subdivizate la rândul lor. Comunităţile culturii Hamangia au preferat să locuiască în aşezări situate pe terasele râurilor sau văilor, în apropierea cursurilor de apă sau pe malurile lacurilor litorale. Nici una dintre aşezările cunoscute până în prezent nu este fortificată… Satele din complexul Karanovo (complexul Hamangia, înainte de mijlocul mileniului al V-lea î.Hr., a fost asimilat de cultura Karanovo, mai exact fazele V şi VI Gumelniţa) aveau un plan în care casele erau construite una lângă alta, cu poteci sau treceri foarte înguste între ele.
Aceste aşezări nu s-au extins: locuitorii lor reparau vechile case ori le reconstruiau pe acelaşi loc. În unele cazuri, podelele şi cuptoarele au fost refăcute de 15-20 de ori şi în aproape toate aceste nivele casele au rămas pe acelaşi loc.
Marija Gimbutas – Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici.
Veriga lipsă
Șeimeni 💙💛❤
Comuna Seimeni este situată în partea de nord-vest a județului, pe șoseaua Cernavodă – Saraiu, delimitată la N de Capidava, la S de orasul Cernavodă, la E de comunele Siliștea și Crucea, și la V de fluviul Dunarea. Teritoriul comunei este străbătut de D.J. 223 Cernavodă – Seimeni – Săraiu.
Inelul – veriga lipsă între culturile neolitice.
Inelul de la Șeimeni ar putea reprezenta o dovadă a continuităţii utilizării unor semne grafice comune pe o arie extinsa (cel puţin sud-estul Europei), pe o perioadă de câteva milenii. Aceste semne, incizate pe figurine antropomorfe (feminine mai ales), vase ceramice sau alte obiecte (cum este inelul sigilar) ar ilustra semne sacre, care au legătură cu practicarea diferitelor ritualuri (cultul Marii Zeiţe, cultul fecundităţii, fertilităţii şi alte ritualuri sau practici magico-religioase neolitice), dar şi cu o “scriere” sacră. Pe placa sigilară a inelului din bronz sunt incizate mai multe simboluri ideografice, între care un simbol derivat din V-ul Marii Zeiţe, simbolul bucraniul-uter şi pieptenele-perie.
360 °
Povestea Gumelniţa
Povestea Hamangia
Povestea Inelului de la Șeimeni
| 🇷🇴 reBranding ROMANIA 🇷🇴 Un proiect CSR B2B Strategy ™ |
