♦ Începutul lumii ♦
Prin atelierul meșterului
popular Ionel Cococi 💙💛❤
Intitulată „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos“, expoziția este organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Le Grand Curtius din Liège, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituții muzeale și de cercetare din țară. Vor fi expuse artefacte de primă importanță din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului și a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur și argint, cupru, bronz și fier, descoperite în arealul geografic definit de Munții Carpați și Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizației europene. Peste 450 de bunuri culturale și seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României prin cerectări arheologice mai vechi sau mai recente, piese deosebit de valoroase aparținând culturilor neo-eneolitice Vădastra, Hamangia, Gumelnița sau Cucuteni, dar și culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului, precum și culturilor Gáva sau Basarabi din prima epocă a fierului vor fi expuse la Muzeul Le Grand Curtius din Liège, Belgia, în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020, în cadrul festivalului EUROPALIA.
Civilizația Dunăreană
E în genere cunoscută constatarea că marile cursuri de apă care străbat continentele au avut aproape întotdeauna un rol la dezvoltarea civilizaţiilor, încă din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen a fost verificat în chip strălucit atât în civilizaţia egipteană, cât şi în civilizaţiile din Mesopotamia, ca să cităm numai două exemple mai cunoscute şi incontestabil concludente pe deplin. Întreaga civilizaţie egipteană – ale cărei începuturi preistorice se urcă la cel puţin 5000 de ani înainte de Hristos, nu poate fi explicată şi înţeleasă decât prin valea Nilului, fără de care toată regiunea ar fi fost un pustiu şi n’ar fi putut juca nici un rol în istoria civilizaţiilor omeneşti. Acelaşi lucru se poate spune desigur şi despre civilizaţiile din Mesopotamia: fără binefacerile Tigrului şi Eufratului n’am fi avut aci nici civilizaţiile preistorice dela Susa şi dela Ur – şi n’am fi avut apoi nici civilizaţiile istorice – în general mult mai bine cunoscute sub denumirea generică de civilizaţia asyro-babyloniană.
Exemplele acestea se pot înmulţi desigur, însă nu cred că e locul să prelungim aci această exemplificare. Dar tocmai această constatare a rolului fluviilor în dezvoltarea civilizaţiilor omeneşti dealungul mileniilor şi al secolelor, poate aduce în mintea oricui întrebarea dacă pentru ţara noastră, străbătută de cel mai însemnat fluviu al continentului european, cercetările archeologice n’au dus cumva la acelaşi rezultat. Un fluviu de însemnătatea Dunării era o adevărată binefacere pentru regiunea străbătută. Era şi drumul comercial al localnicilor, era în acelaşi timp şi agentul de legătură culturală dintre diferite aşezări preistorice de pe cele două maluri. O descoperire de ordin technic era pe dată răspândită în întreaga regiune şi în acest fel se păstra nealterată unitatea de cultură etnografică a regiunii respective…
Cultura Vădastra
cca. 5.000 î.Hr.
Sud-Estul Olteniei
Meșteșuguri străvechi
în sudul Olteniei 💙💛❤
Cultura Vădastra aparține Neoliticului Mijlociu și a fost răspândită pe teritoriul României în estul și sud-estul Olteniei. Valoarea Culturii Vădastra este subliniată mai ales de ecourile sale contemporane, această cultură fiind cea care a imprimat în tradiția locului motive decorative întâlnite și azi pe ceramica și cojoacele populare. În ansamblul său, Cultura Vădastra poate fi definită ca o experiență profund umană, fiind o lecție a trecutului, care transmite adevărate ecouri spirituale și dezvăluie o serie de principii puternic înrădăcinate în neamul românesc.
Cultura Vădastra e fascinantă pentru că reprezintă o adevărată lecție de identitate națională, care întărește sentimentul de apartenență și subliniază originea neamului strămoșesc din sud-estul Olteniei. Cultura a fost descoperită în a doua jumătate a secolului XIX, odată cu începuturile arheologiei românești. Primele descoperiri au fost realizate în 1871 în așezarea eponimă a culturii, în punctul Măgura Cetate. Termenul de Cultura Vădastra definește o întreagă civilizație cuprinsă între Olt și Jiu, cu extindere la est de Olt, limita nordică a acestui areal de răspândire de acum 6000 de ani aflându-se în preajma orașului Caracal de astăzi…
Cultura
Gumelniţa
5000 î.Hr. 💙💛❤
În România, aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general, cu aceea a culturii Boian în Muntenia, dar ea s-a extins şi în Dobrogea, pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia, precum şi în sudul Basarabiei. Cu tot aspectul unitar al culturii, au putut fi definite câteva variante regionale: una nord-dunăreană, alta dobrogeană, cea de a treia sud-balcanică, la care se adaugă aspectul cultural Stoicani – Aldeni din nord-estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, care a trecut şi la est de Prut, în zona situată imediat la nord de Dunăre.
În partea de sud a României a evoluat cultura Gumelniţa, care şi-a luat numele după Măgura Gumelniţa ce se află la 4 km nord est de municipiul Olteniţa. Cultura Gumelniţa a fost cea mai avansată civilizaţie din Europa la acea vreme.
Din Caracal
spre Olteniţa
Unitatea de
🇷🇴 cultură etnografică 🇷🇴
Prin sudul României, din Oltenia spre Muntenia, noi te invităm în vara care tocmai a început să vizitezi Satul Neolitic reconstruit din Cultura Gumelnița, în mărime naturală, care se află în incinta Muzeului Câmpiei Boianului, Drăgăneşti-Olt şi care cuprinde şase bordeie în mărime naturală și să cumperi ceramică neagră de Vădastra, reconstruită în Atelierul lui Ionel Cococi care se află chiar în gospodăria să din localitatea Vădastra, în apropiere de oraşul Corabia, judeţul Olt.
În 2020 stăm acasă,
vizităm România 💙💛❤
& reSTART-ăm turismul românesc!
🇷🇴 reBranding România 🇷🇴
Un proiect CSR B2B Strategy ™
Comments are closed.