De la Parța la Gruiu Dării

Timişoara 2021

Ce se întâmplă dacă re-actualizăm harta Civilizației Cucuteni?

Principalul vector de cultură Timişoara 2021!

Să fi ajuns cucutenienii până la Parța / Timiș? Similaritățile dintre ceramica civilizației Cucuteni și sanctuarul neolitic de la Parța sunt, credem noi, mai mult decât grăitoare!

Îngemănarea antropomorfă a altarului din sanctuarul de la Parța se regăsește în mod similar, aproape identic, în piesele ceramice Cucuteni, totodată dezvăluind originea conceptual-simbolică a Gemenilor Divini Zalmoxis (Apollo-Artemis) și/sau arhetipul monogamiei, respectiv comuniunea bărbat-femeie, înfățișată pentru prima oară în istoria Europei mulțumită ceramicii Cucuteni! De asemenea taurul regăsit în sanctuarul neolitic de la Parța este atât de prezent în ceramica civilizației Cucuteni, aflată la o distanță de cca. 450 de kilometri!

Harta extinsă a Culturii CUCUTENI

… în momentul în care trasăm o linie de la finalul hărții Culturii și Civilizației Cucuteni (* dreapta sus) până în Județul Timiș în localitatea Parța unde a fost descoperit un sanctuar extrem de interesant punem de fapt o amprentă mai mult decât clară pe acest spațiu denumit în prezent România. Ce este mai interesant este faptul că după Imperiul GETIC mergem mai în spate în timp pe același teritoriu și regăsim o altă civilizație fabuloasă… sintetizând 8500 de ani de continuitate!

Din Timiș spre Buzău / Gruiu Dării…

O aşezare veche de aproape şase milenii a fost descoperită de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie din Buzău sub ruinele cetăţii dacice de la Gruiul Dării aflată în localitatea Pietroasele, cunoscută pentru deosebitul tezaur descoperit aici, „Cloşca cu puii de aur”.„Un laborator din Heidelberg a confirmat, în urma probelor trimise, ipotezele noastre: la o adâncime de 3-3,5 metri sub cetatea dacică fortificată de la Gruiu Dării se află o aşezare neolitică cu o vechime de 5 500-5 700 de ani, care a dispărut în urma unui conflict armat sau a unui incendiu”, a declarat Sebastian Matei, cercetător în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie din Buzău. Arheologii au scos la lumină mai multe locuinţe mari, cu pereţii din lut, vase pictate, precum şi un vas tip biberon, folosit după toate probabilităţile la alăptatul bebeluşilor.

„Comunitatea nu era prea mare, avea circa 20-30 de persoane, dar era stabilă şi foarte bine organizată, se ocupa cu agricultura şi creşterea animalelor şi din când în când cu vânătoarea”, a mai spus Sebastian Matei. În urma analizelor arheozoologice s-a stabilit că localnicii creşteau în ţarcuri animale, în special vite şi oi, dar se hrăneau şi cu vânat.

„În alimentaţie ponderea cea mai mare o avea carnea. Au fost găsite oase de porc mistreţ, dar şi de cerb sau căprior, oase de păsări mari, precum dropia, precum şi de cocoş munte. Oasele de castor şi de vulpe confirmă faptul că ei iubeau blănurile pe care le foloseau iarna sau la date festive”, a mai completat istoricul buzoian. Cercetătorul Sebastian Matei din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie Buzău consideră că satul neolitic descoperit la Gruiu Dării face parte din extremitatea sudică a culturii Cucuteni.

„Acum am cercetat doar o treime din aşezare. Viitoarele campanii arheologice pot aduce noi dovezi arheologice despre una dintre cele mai avansate civilizaţii europene de acum cinci-șase milenii, cultura Cucuteni”, a concluzionat arheologul. Primele cercetări arheologice la Gruiu Dării s-au efectuat în perioada 1974-1989 şi au fost reluate abia în anul 2001. Aşezare de şase milenii la Gruiu Dării * sursă articol.

Sanctuarul de la Parța, principalul vector de cultură Timişoara 2021! Vezi mai mult: obiective turistice Timişoara 2021 * Muzeul Catedralei Mitropolitane Timişoara.

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână

Website: http://povestea-locurilor.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *