Ierusalimul neamului r⊕mânesc

Buc⊕vina la 360 ° Țara fagilor - Buchenland
Bucovina

Ierusalimul neamului r⊕mânesc

Țara fagilor

Buc⊕vina (în germană Buchenland = Țara fagilor), devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică, cuprinzând un teritoriu de 10.441 km², care acoperă zona adiacentă orașelor Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și Vicovu de Sus din România, precum și Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Vășcăuți pe Ceremuș, Vijnița, Sadagura și Storojineț din Ucraina.

Denumirea a intrat oficial în uz în 1774, odată cu anexarea teritoriului de către Imperiul Habsburgic. Numele provine din cuvântul slav pentru fag („buk”), astfel termenul „Bucovina” se poate traduce prin „Țara fagilor”.[1] Termenul „bucovina”, în sensul de „pădure de fagi”, apare prima dată într-un document emis de domnul Moldovei, Roman I Mușat ( Dinastia Muşatinilor ), la 30 martie 1392, prin care dăruiește lui Ionaș Vitezul trei sate, aflate pe apa Siretului.

Ierusalimul neamului r⊕mânesc

Bucovina ascunde peisaje demne de p⊕veste, mănăstiri rupte din rai… şi bucate care îţi lasă gura apă, doar gândindu-te la ele. Nu degeaba. Mihai Eminescu a denumit „Putna – Ierusalimul neamului românesc“, iar Voroneţ este supranumită „Capela Sixtină a Estului“.

* sub fiecare fotografie există o p⊕veste

Ținutul paduros numit Bucovina

În textul tratatului maghiaro-polon, există, la pagina 137, următoarele menţionări ale “ţinutului păduros, numit Bucovina”, “mare”, între munţii Carpaţi şi Siret, “mică”, între Siret şi Prut, dar şi dincolo de Prut, în pustietăţile estice:

*„quod silvae maiores Bukowina dictae, incipiedo a montibus seu Alpibus Regni Hungariae, inter eandem terram Moldavie et terram Sepenyczensenm situatae, penes Sereth, protendentes se ad aliam silva minorem Bukowina dictam, usque ad fluvium Pruth

Până în 1774 nu putem vorbi de Bucovina, aceasta fiind înainte, o parte din Țara de Sus a Țării Moldovei. Ca realitate istorică, și ca nume de teritoriu, Bucovina începe să existe în cuprinsul Imperiului Habsburgic, dăinuind vreme de 144 ani, între 1774 si 1918. Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptată oficial. Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic.

Delimitarea graniţelor s-a perfectat prin Convenţia din 12 mai 1776. Timp de 12 ani (între 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administraţie militară austriacă, fiind condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) şi Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786). Între anii 1786-1848, Bucovina a fost încorporată Galiţiei, drept cel de-al 19-lea cerc (Kreis). Această perioadă este considerată de istoriografia română drept cea mai nefastă din istoria Bucovinei, opinie împărtăşită şi de o serie de istorici austrieci de prestigiu, precum şi de unii istorici ucraineni contemporani.

În iunie 1940, urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, nordul Bucovinei este ocupat de Uniunea Sovietică. În urma campaniei miltare din vara anului 1941 teritoriile româneşti răpite de URSS în iunie 1940 au fost reintegrate în graniţele României.

După eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei, provinciile recuperate nu au fost imediat alipite statului român, ci au funcționat ca regiuni conexe, conduse de câte un guvernator. În guvernământul Bucovinei au intrat cele cinci județe din Bucovina (Câmpulung, Suceava, Rădăuți, Storojineț și Cernăuți), județul Hotin din nordul Basarabiei, iar din octombrie 1941 și judetul Dorohoi.

Guvernamântul Bucovinei a avut trei guvernatori: locotenent-colonelul Alexandru Rioșanu, mort în urma unei operații nereușite la 30 august 1941, generalul Corneliu Calotescu, unul dintre responsabilii deportărilor din 1941 și 1942 și generalul C.I. Dragalina, care a devenit guvernator în 1943. Basarabia a fost pusă sub administrația generalului Constantin Voiculescu.

În anul 1944 România pierde din nou Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. În urma Convenţiei de armistiţiu cu Naţiunile Unite graniţa de est a României revine la liniile trasate de sovietici în luna iunie 1940…

360 °

P⊕vestea noastră [ 5000 î. Hr. ] [ hexagrama ]
Surse: Letopiseţul Ţării Moldovei, centrulculturalbucovina.ro, suceavalive.ro, zf.ro.

Written by Daniel ROȘCA

România este pe ultimul loc în Europa d.p.d.v. al ponderii în PIB a turismului. Natura separată de istorie nu poate să intre în competiţie cu Elveţia, Croaţia… Despre strategie în turism. Viziunea noastră despre noul brand de turism / de țară: R⊕MANIA 8500 Donăm conceptul statului Român. P⊕vestea Locurilor, un proiect NON PROFIT susținut de companii românești.

Website: http://about.me/DanielROSCA