Etnogeneza Europei
☀️ ⭐ Magazin Istoric, 🇧🇬 🇷🇸
Ianuarie 1977, Anul XI Nr. 1 🇷🇴
@ Hristo Danov Facultatea de istorie a Universității din Sofia 🇧🇬 Ivan Panaiotov de la Institutul de arheologie din Sofia 🇧🇬 & Acad. Miliutin Garašanin, de la Institutul arheologic din Belgrad 🇷🇸
De cînd datează primele informații despre traci? Care este rolul şi contribuția lor în dezvoltarea generală a Europei și, în special, a sud-estului continentului? Cum au influentat şi, la rîndul lor, cum au receptat influențele altor popoare cu care au venit în contact? Iată cîteva din problemele care au făcut obiectul dezbaterilor la una dintre cele trei mese rotunde organizate de redacția noastră cu specialişti de prestigiu în istoria tracilor, participanți la Congresul internațional de Tracologie, care a avut loc în septembrie anul trecut, la Bucureşti.
Invitați: acad. Miliutin Garašanin, de la Institutul arheologic din Belgrad, prof. univ. Hristo Danov, de la Facultatea de istorie a Universității din Sofia, dr. Heinz Geiss, de la Institutul central de istorie veche şi arheologie din R.D. Germană; prof. univ. Olga Necrasov, membru corespondent al Academiei R.S.R.; prof. univ. dr. docent Mircea Petrescu-Dimbovița, de la Universitatea din Iaşi; prof. univ. dr. docent Kurt Horedt, de la Universitatea din Cluj-Napoca; dr. Alexandru Vulpe, cercetător ştiinţific principal la Institutul de arheologie din Capitală şi Floricel Marinescu, muzeograf principal la Muzeul Militar Central.
Gazda acestei reuniuni a fost dr. Cristian Popişteanu, care, după ce a mulțumit participanţilor pentru faptul că, în pofida programului extrem de încărcat al lucrărilor congresului, au găsit răgazul necesar de a răspunde invitației redacţiei, l-a rugat pe dr. Alexandru Vulpe unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai Magazinului istoric – să expună punctele de referinţă ale discuţiei.
🇷🇴 5000 kg 🇷🇴
Procesul de delimitare etnică
🇧🇬 🇷🇸 din Vechea Europă 🇷🇴
ALEXANDRU VULPE: Complexitatea, diversitatea temei, ne obligă, cred, să ne restringem asupra cîtorva subiecte. Mi se pare că fără a fixa un punct de început (în cazul unei evoluții a societății omeneşti practic neîntrerupte, un asemenea lucru e imposibil) – e necesar să înțelegem ce înseamnă lumea tracilor de-a lungul întregii epoci a bronzului, atunci cînd diferite populații europene încep să capete un contur mai bine definit.
M. PETRESCU-DÎMBOVIȚA: Într-adevăr, se consideră de către o seamă de specialiști, că cele mai vechi obiecte de proveniență tracă datează din perioada de început a epocii bronzului. Este dificil de spus dacă procesul de delimitare etnică începuse odată cu această epocă sau mai înainte, aşa cum apreciază unii cercetători. Este cert însă că epoca bronzului marchează o înflorire a vieții economice, ceea ce ne îndreptăţeşte să vorbim despre o populație destul de precis conturată.
Se petrec două fenomene. Mai întîi, deosebita amploare pe care o ia producția materială. Din acest punct de vedere, secolele XIII-X î. Hr. se caracterizează printr-o dezvoltare maximă a metalurgiei bronzului în spațiul carpato-danubian.
Am ascultat o comunicare în cadrul congresului, în care unul dintre colegii bulgari, Ivan Panaiotov de la Institutul de arheologie din Sofia, se referea la dificultatea periodizării epocii bronzului pe teritoriul R.P. Bulgare 🇧🇬 Un calcul recent a arătat că greutatea totală a obiectelor de bronz descoperite pe teritoriul țării noastre 🇷🇴 în depozitele-topitorii din sec. XII î. Hr. se cifrează la aproape 5000 kg, ceea ce reprezintă o cifră impresionantă. Și această cifră este cu totul incompletă dacă avem în vedere că numai o mică parte a produselor de bronz au ajuns pînă în zilele noastre și o și mai mică parte dintre acestea au putut fi descoperite.
Dezvoltarea agriculturii
şi a creşterii vitelor 🐄 🐑
Al doilea aspect al schimbărilor calitative pe care le aduce această epocă, constă în configurarea unui nou mod de viață, generat de dezvoltarea agriculturii şi a creşterii vitelor şi care s-a concretizat în accentuarea sedentarismului 🌾 originea agriculturii 🌾 Acest mod de viață se reflectă în apariția unor aşezări omeneşti, mari ca întindere, prevăzute cu un sistem de fortificații (şanțuri sau valuri de pămînt).
Mileniul IV î. Hr.
HEINZ GEISS: Tracii au dezvoltat cum știm cu toții – încă din vremuri îndepărtate, o cultură înfloritoare. Lucrul acesta trebuie legat, cred eu, şi de schimbarea pe care a produs-o în viața oamenilor, apariția metalurgiei bronzului. În cazul tracilor, dezvoltarea lor a fost favorizată de rezervele de cupru care, judecînd după numărul de descoperiri, trebuie să fi fost considerabile.
Desigur nu este suficient numai să identifici metalul. Trebuie să ştii să-l şi prelucrezi. Cum au arătat-o unele cercetări recente, folosirea cuprului datează încă din mileniul IV î. Hr.
Cele două condiții, existenţa unor bogate rezerve de minereu și măiestria prelucrării lui (tracii ajung la o adevărată artă în metalurgia bronzului) – au făcut ca Peninsula Balcanică să devină un centru metalurgic puternic, asemănîndu-se în această privință cu Anatolia. Cu alte cuvinte s-a individualizat o civilizaţie a tracilor. Fiindcă, vorbind de o civilizaţie a bronzului în această zonă a lumii trebuie, inevitabil, să vorbim de o civilizație tracă.
Substratul neolitic
MILIUTIN GARAŠANIN 🇷🇸 Există în sud-estul european un substrat neolitic. În această fază e foarte greu să se vorbească despre popoare traci, iliri etc. – într-adevăr formate. Se pot distinge însă trei mari complexe de civilizații care, într-un fel, le prefigurează: unul care se apropie mai mult de lumea balcano-anatoliană; pentru partea occidentală a Peninsulei Balcanice (teritoriul mai tirziu locuit de iliri), există, de asemenea, un complex acela al civilizației circummediteraneene; în sfîrşit, pentru regiunile carpato-panonice, baza ar părea s-o constituie cultura Starčevo-Criş. Desigur, între ele nu existau delimitări stricte.
Noile descoperiri din Bosnia 🇷🇸 au demonstrat prezența atît a unor elemente provenind din zona Adriaticii, cît şi a altora aparţinînd culturii Starčevo-Criș. Ambele se întrepătrund într-atita, încît este aproape imposibil să le deosebeşti. Spre sfîrşitul neoliticului, evoluția acestor civilizații a fost restructurată de o serie de mari mişcări de populații, datorate, în mare măsură, sosirii indo-europenilor. Venirea acestora s-a produs în mai multe etape, în valuri succesive pe care nu le putem sesiza în detaliu, dar al căror efect este evident în perioada următoare, cînd cultura Vucedol, pe care o putem socoti iliră, s-a constituit în partea occidentală a Balcanilor, în vreme ce în regiunea Moravei s-a format grupul etnic al tracilor, cu o cultură ce poate fi legată de cea atestată la Glina (lîngă București) sau de descoperirile de la Verbița / Cârcea (Dolj).
La originile ⭐
simbolului solar ☀️
Caracteristici asemănătoare de cultură se regăsesc însă şi în Cîmpia panonică. Desigur, aceşti nou veniți nu au nimicit populațiile autohtone, nici civilizaţia lor. Dimpotrivă, în simbioză cu elementele autohtone au format baza populațiilor atestate mai tirziu.
În epoca bronzului, repartiția inegală a zăcămintelor miniere a provocat, desigur, o serie întreagă de modificări în echilibrul dintre diferite grupuri şi elemente etnice, noile condiții necesitând, la rîndul lor, o tot mai pronunțată specializare a activităților umane. Astfel în Serbia, Bosnia, Croația, pe coasta Adriaticii, nu avem depozite de obiecte de bronz (arme, unelte etc.) aşa de mari, cum se găsesc în Transilvania sau Voivodina 🇷🇸 🇷🇴
AL. VULPE: Am văzut care au fost contactele omeneşti în sud-estul continentului, între populațiile neolitice mai vechi şi grupurile nou venite, în ce măsură s-au influențat unele pe altele, contribuind la etnogeneza Europei. Dezvoltarea acesteia de-a lungul epocii bronzului, ca şi a fierului, s-a realizat o ştim cu toţii în contextul vecinătății unor popoare și populații cu care tracii au venit permanent în contact (chiar dacă nu mereu cu aceeaşi intensitate). De la ele, tracii au preluat o serie întreagă de elemente şi, la rîndul lor, le-au influențat evoluția. Din acest punct de vedere, cred că un prim aspect este acela al raporturilor cu lumea egeeană şi miceniană, aceasta din urmă cristalizîndu-se în sudul Peninsulei Balcanice, la începutul mileniului II î. Hr.
HEINZ GEISS: Desigur, stabilirea de contacte într-o vreme îndepărtată, anterioară secolelor XIII-XI î. Hr, nu era uşoară. Nu este simplu nici să descifrezi cum au început aceste contacte şi cum s-au dezvoltat ele. Și totuşi între traci şi lumea miceniano-egeeană au avut loc intense schimburi: economice, culturale, spirituale.
Secretul acestor legături stă, cred eu, tot în metalurgia bronzului. Cum am mai arătat, tracii erau mari producători de aramă. Lumea miceniana, nu avea însă nevoie de acest metal, deoarece folosirea obiectelor de bronz devenise tot mai intensă. De alci, cererile din ce în ce mai numeroase, Cred că aceste schimburi, dictate de nevoia de metal a lumii miceniano-egeeană, importul de materie primă au dus, cu vremea, la stabilirea unor relații culturale considerabile, la un adevărat flux spiritual între cele două populaţii.
Aceasta se reflectă în răspîndirea culturii statelor miceniene (folosesc termenul de,,stat micenian” numal pentru că este legat de centrul acestei culturi – Micene – dar state miceniene în adevăratul înțeles al cuvîntului n-au existat, erau doar triburi conduse de şefi) şi spre nord în lumea tracă. Schimburile reciproce de toate ordinele (economic, cultural ş.a.) au fost însă stânjenite de marea migrație egeană¹ (Denumire dată marilor invazii petrecute în sec. XIII-XI în bazinul oriental al Mării Mediterane, aparţinînd aşa-numitelor popoare trecerea unor triburi tracice în Asia Mică n.r. Vezi Magazin istorie, nr. 11/1974.)
M. PETRESCU-DIMBOVITA: Nu aş vrea să trecem peste aceste raporturi cu lumea miceniană fără a analiza un aspect deosebit de semnificativ, comun ambelor populații trace şi miceniene. Apariția motivului ornamental spiralat, ca formă. de exprimare a simbolului solar. 0 vreme s-a considerat că apariția acestuia reprezintă un împrumut meridional; s-a sugerat mai târziu că el ar fi putut apărea independent de influența miceniană.
În ultima vreme, îşi face loc tot mai stăruitor ipoteza că acest ⭐ motiv spiralat ☀️ işi are originea în lumea tracică de la nord de Balcani si de aici s-ar fi extins la populațiile egeene. Argumente? Cercetările au arătat că originile cultului solar din spațiul carpato- dunărean coboară, în timp, pînă în neolitic, în vreme ce, în Grecia, acest cult, abia dacă este remarcat inainte de perioada mormintelor de la Micene.
Ar mai fi de adăugat că, în civilizația miceniană motivul spiralat are un rol eminamente decorativ, spre deosebire de traci care il folosesc ca motiv preferențial pentru reprezentările solare. Desigur, este deocamdată vorba doar de o ipoteză, fiind necesară o analiză minuțioasă a cronologiei acestui decor. Dar, demn de subliniat este faptul că, fără a subestima influenţele miceniene în spațiul carpato-dunărean, ele au jucat în evoluția lumii trace un rol mai mic decît li s-a atribuit.
Vezi mai mult despre ☀️ RA ⭐
☀️ Simbolul solar ⭐ din ✟ 1940 ✟
de pe ✟ crucea străbunicului meu ✟
Descoperă 🇷🇴 Etnogeneza Europei 🇷🇴