Țara Almăjului

... un ținut și o lume aparte!
Banat

Țara Almăjului

Valea Almăjului

Una din cele patru văi principale ale județului Caraș-Severin, Valea Almăjului, conturează un ținut și o lume aparte, o adevărată „țară”, deosebită de cele din jur. Este valea dintre munți în care n-a pătruns calea ferată, iar civilizația modernă și-a făcut loc mai greu, păstrându-se în schimb aproape nealterate multe obiceiuri tradiționale, mărturii ale unei civilizații ancestrale…

Cele mai multe sate din zonă sunt așezate pe valea care are o lungime de aproximativ 30 de kilometri și o lățime de cel mult 10 kilometri, iar munții care o mărginesc, acoperiți de întinse păduri seculare, păreau pe vremuri de netrecut. Descoperirile arheologice, precum și păstrarea unor denumiri arhaice arată însă că Valea Almăjului era locuită din cele mai vechi timpuri. Pe vremuri se pare că pe aici trecea un drum strategic roman, iar în Evul Mediu, până la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost unul dintre cele opt districte bănățene privilegiate, conduse de cnezi locali. Existau mai multe drumuri de vale, unele chiar pe albia unor pârâuri, care legau satele de localități mai importante precum Orșova, Caransebeș sau Teregova. Administrația habsburgică a modernizat drumurile și a mutat multe localități în vale, comasându-le cu cele deja existente aici și stabilind perimetrul așezărilor care s-a păstrat până astăzi.

Raportul unui consilier imperial înaintat Consiliului de Război de la Viena în 1768 îi descrie pe locuitorii din Valea Almăjului drept oameni cu o viață aspră care îi face îndemânatici și rezistenți la greutăți, sănătoși, voinici și dotați cu o inteligență nativă, lucru confirmat și de numărul mare de intelectuali originari din această zonă.

Uriașii din Bozovici

Pe Valea Almăjului nu există nici un oraș, cea mai importantă localitate fiind, încă din secolul al XVIII-lea, comuna Bozovici. Aici s-a construit între 1745 și 1750 o cazarmă cu două nivele, pentru două companii de infanterie, care au precedat companiile regimentului grăniceresc.

În zona Bozovici s-au păstrat câteva legende despre uriași. Un canal săpat pentru a devia un izvor se numește Șanțul Uriașilor, deoarece se povestește că acesta ar fi fost făcut de uriași, iar atunci când 12 case au fost strămutate din satul Tăria la Bozovici, în curtea bisericii s-ar fi găsit câteva schelete cu o lungime de peste doi metri. Din vremea Cavalerilor Ioaniți e amintită o cetate a Almăjului, încă nelocalizată, iar o altă legendă a văii vorbește despre un tezaur uriaș care ar fi fost îngropat sub cetățile aflate în zonă, în timp ce alții au auzit din străbuni că impresionanta comoară ar fi fost adunată și îngropată de haiduci în inima celui mai înalt vârf din Munții Almăjului, Svinecea Mare, de pe raza comunei Rudăria. Ea ar fi ascunsă în locul în care, în ziua de Rusalii, bate prima rază de soare.

Unii spun că există almăjeni care au descoperit o grămadă de bani ascunși într-un burduf la o fântână iar o oală cu galbeni ar fi fost găsită în grădina unui localnic. Câțiva curioși au început să facă săpături și au găsit, la câțiva metri adâncime, o boltă de piatră și un zid, au explorat o peșteră unde detectoarele de metal indicau existența aurului, au cercetat vârful muntelui de la Rudăria, dar comoara cea mare a fost de negăsit.

Tradiții pe Valea Almăjului

Valea Almăjului este locul în care se pot vedea locuri inedite, făurite de natură sau de mâna omului. Este locul în care au ieșit la iveală multe vestigii valoroase. În localitatea Bănia, aflată în partea sudică a depresiunii, s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie, iar pe un deal din vecinătate, un castel medieval. Multe obiecte se află acum într-un muzeu al satului. În vecinătatea comunei Dalboșeț a fost identificată o „villa rustica” de dimensiuni foarte mari, iar la Rudăria și în satul Putna se află vechi mori de apă, unele construite încă din secolul al XVIII-lea. Tot la Putna se mai pot vedea, chiar dacă nu în cea mai bună stare, case construite cu peste două secole în urmă.

Muzeul din Șopotu Vechi

Casa fostului învățător Gheorghe Rancu din Șopotu Vechi a devenit un adevărat muzeu, în care pot fi văzute peste două mii de exponate: ceramică și unelte din epoca preistorică, monede romane, flori de mină, costume populare, uniforme, fotografii și cărți vechi, icoane pe sticlă, toate din Valea Almăjului, pe care le-a adunat cu migală de-a lungul a zeci de ani. Piese vechi de port popular se mai găsesc în multe case, chiar dacă cele mai multe stau acum doar în cufere, iar în satele din Valea Almăjului mai pot fi întâlniți localnici care se îndeletnicesc cu meserii necesare traiului de zi cu zi, practicate încă de pe vremea stăpânirii austriece.

Depresiunea este mărginită de dealuri și munți cu terase, pajiști, poieni și pante încântătoare, pârâuri, lacuri și cascade de o frumusețe deosebită, păduri întinse în care se practică vânătoarea și stânci grandioase, care merită văzute și admirate.

360 °

Locuri încărcate de legende – Cheile Carașului
Locul unde se macină timpul – Morile de apă de la Rudăria.

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro