Maica Bună din Țara Almăjului

Pe culmea Dranăcului - Valea Bârzei
Banat

Maica Bună din Țara Almăjului

O poveste din Valea Nerei – Valea Bârzei

Primul sistem de producție industrială în masă din lume!?
Pe culmea Dranăcului, granița dintre Țara Românească
și Banatul din Imperiul Austro Ungar.

Turcii prigoneau românii din Țara Românească – astfel încât între Topleț și Balta fiind doar 8 km – mulți au fugit din calea prigoanei și s-au așezat pe Valea Bârzei de unde începe povestea noastră. O poveste din Valea Nerei – Rudăria – Satul Eftimie Murgu, Valea Cernei – Pecinișca, Topleț, Bârza spre Domașnea – Bolvașnița, Petnic, Cornereva, Cornea… Mehadnica, Globul Craiovei… Banatul Montan.

Salbele de mori

Morarii & comunitatea lor

Termenul de morar în Banatul Montan nu există. Toată comunitatea avea acces prin rotație la sistemul de mori construit. Comunitățile au reușit să se consolideze în jurul acestui sistem construit exclusiv din resursele locale ale Banatului Montan. Pietrele de moară erau făcute din două semicercuri legate din material organic la începuturi și se legau în jurul axei ciuturei care devenea piatra de moară – se rotea și măcina. Piatra din punct de vedere al durități construite din material moale, maxim granit, materiale existente în Munții Almăjului…

Comunitatea – definită în trecut – la câteva zeci de familii – trebuia să proceseze toată recolta într-o perioadă limitată de timp astfel încât a apărut nevoia de salbe de mori. Nu există în Banatul Montan o moară izolată. Fiecare moară avea apartanență într-un sistem de salbe de mori iar sistemul definit de salbă – a făcut posibilă dezvoltarea comunității spre următorul nivel.

Nu-și strângeau grâul până nu aveau rândul stabilit la moară… nu exista noțiunea de morar, toți fiind morari prin rotație. Oamenii și-au dat seama că o comunitate nu poate să se dezvolte fără o structură tehnică în spate, structură oarecum de producție industrială, poate prima structură de producție industrială de masă din lume.

Maica Bună din Țara Almăjului

Această regiune din Banatul Montan – Țara Almăjului – traia într-o oarecare izolare… au realizat de-a lungul timpului că sunt trei generații care traiesc în aceași perioadă – o altă inovație locală pentru comunitate – Maica Bună. La fiecare intersecție de drumuri, prin rotație, în fiecare duminică, femeile făceau de mâncare pentru toți copiii din sat astfel încât copiii satului duminica alergau cu lingura în mână… iar cei care nu aveau lingură de acasă – stăteau la coadă pentru a se elibera o lingură.

… totul pentru că ei au realizat că o comunitate se păstrează unită – prin simplul trai de zi cu zi. Pe fondul acesta cultural au fost născute conceptele de conservare locale și oamenii au ajuns să fie asemănați cu legionarii din cauza stindardului: noi și ai noștri, noi suntem de aici (giași – giai locului)…

O povestea de Bălteanu ILIE

360 °

Țara Almăjului – o lume aparte!
Din caierul tradițiilor – Prin Valea Carașului
Cheile Rudăriei – Locul unde se macină timpul

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro