O incursiune în lumea străveche a momârlanilor

Tăncuşa de lemn & cotroana, coliba străveche a ciobanului... 💙💛❤

🐑 măsuratul oilor 🐑

În fiecare an, în jurul sărbătorii Împăraţilor Constantin şi Elena, oile ies la munte, marcând astfel începutul păşunatului în comun. Proprietarii de turme de oi se întâlnesc, an de an, pentru măsuratul oilor. Reguli vechi de când lumea, păstrate cu grijă din generaţie în generaţie, sunt respectate cu sfinţenie de fiecare dată. Oile sunt tunse şi „vopsite” cu câte o pată de culoare pentru a-şi certifica astfel apartenenţa stăpânului. Gospodinele pregătesc bucate alese din care se vor înfrupta la munte nu numai ei şi ciobanii, ci şi toţi iubitorii de tradiţii invitaţi cu acest prilej la stână. Într-o atmosferă de sărbătoare, se măsoară laptele muls de la oi, stabilindu-se astfel rânduiala la ciobănit, la stână şi la brânză. Cantitatea de brânză care îi revine fiecărui proprietar de turmă este în funcţie de cantitatea de lapte măsurată de la oile proprii, acum văzându-se grija pe care au avut-o pentru hrana oilor şi pentru îmbunătăţirea rasei acestora.

💙💛❤ tăncuşa de lemn,
vadrele, cioiurile & cupele…

Rând pe rând, ciobanii îşi mulg oile, apoi se adună la măsuratul laptelui. Laptele se toarnă într-o căldare îngustă şi înaltă şi se măsoară cu un băţ de lemn care are gradaţii ce corespund unui anumit volum cunoscut de ei ca vadră (aprox. 10 litri), cioiuri şi cupe. Din instrumentul măsurii laptelui nu puteau lipsi găleata de muls şi cupa, (amândouă din lemn), tăncuşa şi răbojul. Odată muls, laptele este măsurat cu tăncuşa de lemn, pe care se face semn în dreptul nivelului la care ajunge laptele din găleată. Mai demult, se obişnuia ca tăncuşa să se despice în două, una dintre jumătăţi fiind dată proprietarului, cealaltă rămânând la baci. În funcţie de cantitatea de lapte „înregistrată” pe tăncuşă, se stabileşte cantitatea de brânză ce revine fiecărui proprietar de animale. Această cantitate se însemnează pe răboj, „actul contabil” al baciului, pe care acesta îl poartă înfipt sub chimir ca să îl poată consulta ori de câte ori e nevoie.

Satul ancestral al momârlanilor în imagini… absolut fabuloase. Începem călătoria virtuală cu o IE tradițională momârlănească din 1918 aflată în Muzeul Momârlanului din Petroșani. Noi am văzut această IE exact cu ocazia centenarului. Doamna Lucreția, ghidul muzeului, ne-a povestit istoria cămeșei momarlănești și faptul că a fost purtată la Unirea din 1918. O experiență inedită!


… numai iarbă
și apă de Retezat!

Unt de 🐑 oaie 🐑
prin metodă tradițională!

La stâna Buta se mai produce unt de oaie prin metoda tradițională. Smântâna se bate într-un vas numit bădâni (putinei), care seamănă cu un butoiaş înalt cam de 70-75 cm, de formă tronconică, cu mâtca (un disc cu orificii şi o tijă). Baterea trebuie se face ritmic şi uniform, cu o cadenţă, de circa 100 de bătăi pe minut, circa 20-30 de minute și se termină doar atunci când la suprafaţa smântânii încep să apară aglomerări de unt de diferite dimensiuni. Untul este cules cu o lingură mare şi frământat ca să se elimine excesul de lichid, numit zară. După eliminerea zarei untul este spălat în mai multe ape. Apa trebuie neapărat să fie rece (temperatura ei variază între 10 şi 14 °C). În timpul spălării untul este frământat permanent, până ce apa curge limpede.

🐑 bâta ciobănească 🐑

… o operă de 🇷🇴 artă 🇷🇴 nepreţuită!

De-a lungul veacurilor, semnele înscrise pe răboj, înţelese doar de acela care l-a facut, au devenit tot mai elaborate, mai estetice, deoarece erau văzute de multă lume şi caracterizau, prin aspect şi mesaj, gradul de inteligenţă al baciului. Rolul răbojului a fost preluat, în timp, de bâta ciobănească, care a devenit o adevărată carte de vizită a ciobanului, transformată adeseori într-o opera de artă nepreţuită. S-a realizat astfel, pentru prima dată în cultura populară românească, trecerea evidentă a unor elemente strict funcţionale (cu funcţie de memorare), către elemente de ordin artistic, cu funcţie estetică şi spirituală mai presus de funcţionalitate.

Descoperă 💙💛❤
🐑 Vatra Neamului 🐑
🇷🇴 Ținutul Ancestral 🇷🇴
🇷🇴 Valea HIPERBOREEI 🇷🇴

Tinutul ancestral al momarlanilor Strategie Turism Valea JIULUI Povestea Locurilor

🇷🇴 reBranding România 🇷🇴
Un proiect CSR B2B Strategy
Written by Daniel ROȘCA

P⊕vestea Locurilor, un proiect NON PROFIT susținut de români pentru a elimina „greaua moştenire“. România este pe ultimul loc în Europa d.p.d.v. al ponderii în PIB a turismului. Natura separată de istorie nu poate să intre în competiţie cu Elveţia, Croaţia… Despre strategie în turism. Viziunea noastră despre noul brand de țară / de turism: R⊕MANIA 8500 Donăm conceptul statului Român.

Website: http://b2b-strategy.ro