Peștera de la Gaura-Chindiei
Locul unde soarele se retrage sub pământ…
Pentru a dovedi dăinuirea neamului carpatin fără întrerupere pe aceste meleaguri din zorii civilizației Neamului Omenesc, vin cu probe arheologice care nu mai pot fi date după deget, după interes, după fes ori după făcătura unora sau altora. În peștera de la Gaura-Chindiei din Parcul Național Porțile de Fier, pe o stîncă uriașă din pereți și tavan s-au descoperit numeroase desene și semne, din care unele sunt asemănătoare cu litere din alfabetul chirilic și cel latin precum și diferite forme ale crucii. Deși acestea se cunosc din anul 1968, cînd au fost descoperite de arheologul Vasile Boroneanț, importanța lor în cultura Europei și a lumii este zero…
În peșteră lumina pătrunde numai după amiaza și de aceea localnicii au numit-o Gaura-Chindiei, adică locul unde soarele se retrage sub pământ așa cum se înțelege și din numele peșterii Huda lui Papara (hudă: gaură, spărtură, cale, casă + papa: tată + Ra: duhul Soarelui). Cuvântul Chindia trebuie tras astfel: chin: a conduce, a supraveghea, a pune la grea încercare + Dia: divinitatea luminii zilei, adică drumul zeiței Dia sau oboseala duhului Dia. S-au inventariat în peșteră 425 de semne dar cam tot atâtea sunt șterse de timp sau de oameni. Se presupune că a fost un loc de cult unde inițiații celor ce locuiau aici, veneau și aduceau cinstire atât Sfântului Soare sau zeiței luminii Dia, cât și unor totemuri precum leii și urșii…
Pentru trebuința muncii mele voi folosi aceste semne ca să dovedesc prin probe venite din uitarea timpului că am fost și am rămas ai locului de peste 10000 de ani 7500 de ani și nu ne-au adus vânturile sau rătăcirile după alergatul pe coclauri…
Simbolurile CUCUTENI & Religia Crucii
Sanctuarul de la Parța – Tărtăria – CUCUTENI – Peștera Gaura Chindiei
În stânga este o fotografie a stâncii din peștera Gaura Chindiei, spre dreapta sus este tăblița rotundă făcută din lut care a fost descoperită la Tărtăria și vine de pe la 6250 î.Hr. – 5500 î.Hr., sub ea este o farfurie aparținând culturii Cucuteni (5500 î.Hr.-2700 î.Hr.) care are pe fund desenată o cruce înscrisă în cerc, la fel și pe vasul din dreapta ce vine din aceeași cultură unde se vede crucea înscrisă în cerc…
Timpul și spațiul în cultura carpatină…
Aceste simboluri ale crucii cu brațele egale înscrise în cerc sau libere și un braț mai lung, au fost perpetuate în cultura carpatină până în epoca modernă, dar păstrîând caracterul lor sacru… Alături de cruce, mai amintesc steaua cu șase colțuri formată din două triunghiuri isoscele suprapuse invers, cercul (soarta vieții), toiagul de cîrmuire, Pomul Vieții și al Morții, Pomul Cunoașterii Binelui și Răului și altele… modelele de cruce descoperite la Parța, județul Timiș, ,,crucea latină” și ,,crucea nordului” sau ,,crucea mare” venite din mileniul V î.Hr. … foarte asemănătoare cu crucea de la Bozioru din mileniul lll î.e.n., dovedind că timpul și spațiul nu au fost bariere între neamurile carpatine. Constanin Olariu Arimin
Friedrich Hayek, filozof austriac: „Rumânii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin.”