VLAHII ۞ Februarie 1977
🐑 Păstori, dar şi agricultori 🌾 🥔 🍅
O bună parte a populaţiei vlahe se ocupa cu păstoritul, şi nu întîmplător un poet din veacul XII consideră demn de menţionat 🐑 ,,brînza vlahă„, probabil o delicatesă a vremii 🐑 Acei ,,vlahi călători„, menționați în legătură cu episodul din 976, îndeplineau, probabil, anumite funcții economice (cărăuși de mărfuri, conducători de caravane comerciale, negustori itineranți).
O asemenea posibilitate este relevată de un hrisov acordat unei mănăstiri de către regele Serbiei, Stefan Miliutin, în 1318, şi în care se spune: “În ceea ce priveşte legea vlahilor, ea este: nu au de plătit dijma cea mare, ci cea mică; să dea, în fiecare an, o oaie cu miel și o oaie stearpă la fiecare cincizeci de oi […]; și fiecare să dea bisericii, odată pe an, două piei de oaie şi cei care au sate să cosească iarba trei zile […]; și să aducă fiecare în fiecare an, o măsură de grîu și o măsură de vin, şi să transporte sare pentru biserică […], zece măsuri de sare pentru fiecare patruzeci de case […] şi voinic-ul ca și kjelator-ul să aducă brînză de la munte şi kjelator-ul să pască [turma] şi să tundă lîna, iar voinic-ul să aibă grijă de păstori și, în caz de vreme urîtă, voinic-ul, ca și kjelator-ul, să meargă cu turma…”.
⚔️ 🐑 🌾 🥔 🍅 🏹
Vlahii erau, deci, împărțiți în două categorii: unii exercitau o funcţie mai ales militară (voinici) și alții una mai ales economică (kjelatori), aceștia conform obligațiilor enumerate rate în hrisovul din urmă fiind nu numai păstori și crescători de vite, ci totodată agricultori și viticultori şi, de asemenea, transportori de produse.
Documentul din 1318 arată, cu destulă claritate, care trebuie să fi fost situația în întreaga perioadă anterioară. Similitudinea dintre kjelatorii din 1318 şi călătorii din 976 relevă că populația vlahă se ocupa cu păsto- ritul și, limitat, cu agricultura şi cărăușia de produse. – –
Datorită păstoritului transhumant şi cărăușiei de produse s-a născut impresia de nomadism a vlahilor în societatea bizantină din veacurile XI-XIII. Or, dacă vlahii erau nu numai păstori și cărăuşi, ci, întrucîtva, și agricultori, trăind în sate care erau ale lor în regiuni unde alcătuiau o populație compactă, sedentarismul lor apare ca o condiție normală a existenței.
Ca atare, societatea vlahă din veacurile XI-XIII trebuie văzută ca un sistem dezvoltat şi complex de raporturi umane. Dealtfel, un alt pasaj din relatarea asupra răscoalei din 1066 oferă în acest sens o viziune mai largă. La un moment dat, în legătură cu pregătirea mişcării, participanții se întreabă:
,,Şi apoi acum e luna iunie şi cum avem să secerăm dacă se face răscoală?”. Mai târziu, spre sfîrşitul sec. XIII se spunea despre vlahi că sînt un “neam de oameni care se simțeau foarte bine în locuri greu de umblat și care se ocupau cu păstoritul, dar ⚔️ totuși erau obișnuiți și cu luptele 🏹 “
Sursa: Magazin Istoric, Anul 11, Nr. 2 (119), Februarie 1977. ۞ Arc peste milenii ۞ Longevitatea în satul tradiţional ۞ Hrana Geto-Dacilor ۞ Am trimis volumul Domnului Gălățan spre Craiova, la Facultatea de Chimie, unde Domnul Profesor Petre Săvescu (Siguranță Alimentară, Chimie Alimentară) o să analizeze 🐑 rețetele momârlănești din moși-strămoși 🌾 🥔 🍅 pentru a identifica împreună punctele de legătură științifice cu strămoșii Geto DACI.
