Ultimul drum spre Coloană al lui Brâncuși…

Septembrie 1938
[ perioada interbelică ]

Ultimul drum spre Coloană al lui Brâncuși…

Atelierele Centrale Petroșani

Exploatarea industrială a cărbunelui începând cu deceniul VI al secolului XIX așează Valea JIULUI în faza dezvoltării sale moderne. Deschiderea și darea în funcțiune a tot mai numeroase exploatări miniere a impus existența atelierelor care să realizeze reparații ale utilajelor, mașinilor și instalațiilor existente, iar ulterior construcții metalice, utilaje și montaje. Dintre toate atelierele cea mai puternică dezvoltare o vor înregistra Atelierele Centrale Petroșani.

Construcția clădirii principale a început în anul 1909, terminată fiind în anul 1910, cu extinderi ulterioare în mai multe etape. Se instalează masini-unelte, forja, apoi în 1910 turnătoria de fontă, mărită în 1925 și dotată cu un cubilou de 1000 kg și un cuptor pentru uscat forme. Fuzionarea în mai 1931 a celor două mari societăți care patronau mineritul Văii Jiului, societățile “Petroșani” și “Lupeni”, a impus necesitatea iminentă de centralizare a atelierelor. Toate reparațiile mari, în special la utilaje din import, confecțiile metalice mari, instalațiile noi bazate pe studii tehnice urmau să fie făcute la atelierul din Petroșani, devenind astfel Atelierul Central…

Istoria realizării Coloanei Infinite
la Atelierele Centrale Petroșani / 1937

1 – 15 august 1937 Brâncuși și inginerul Gorjan studiează o serie de variante pentru a stabili dimensiunile optime ale monumentului luând în calcul resursele financiare, cerințele și posibilitățile tehnicii timpului și viziunea artistică a sculptorului.

16 – 31 august 1937 Brâncuși împreună cu tâmplarii de modele de la Atelierele Centrale din Petroșani realizează un modul din lemn de tei în vederea turnării în fontă a elementelor. Sculptorul a cioplit el însuși o fațetă, timp zile întregi, obținând suprafețele de racordare line, imperceptibil curbe, care se pot admira la elementul finit. Se definitivează concepția tehnică a Coloanei de către ing. Gorjan, se stabilesc calculele finale pentru seria de formule la varianta de coloană propusă de Brâncuși, se proiectează și se finalizează desenele de execuție ale miezului de oțel.

1 septembrie – 27 octombrie 1937 Se comandă profilurile de oțel de la Reșița și Malaxa, livrate în timp record, ceea ce a permis începerea imediată a construcției pilonului central de rezistență compus din trei tronsoane, asamblate ulterior între ele la Târgu JIU prin sudură. Elementele Coloanei s-au transportat de la Petroșani la Târgu JIU cu autocamionul numai pe măsură ce le venea rândul la montaj, spre a nu fi manipulate în mod inutil de mai multe ori.

28 octombrie – 9 noiembrie Brâncuși sosește la Târgu JIU și asistă la tragerea câtorva elemente de fontă pe miezul de oțel. 9 – 15 noiembrie Se termină montarea coloanei de către muncitorii de la Atelierele Centrale Petroșani conduși de inginerul Ștefan George-Gorjan. Schela se păstrează pentru a fi folosită la metalizare, anul următor. 20 iunie – 25 iulie 1938 Specialiștii firmei elvețiene “Metalizarea”, care avea o reprezentanță la București, execută pulverizarea cu zinc și alamă a Coloanei.

Costul Coloanei

La intervenția primului ministru Gheorghe Tătărescu, Directorul General al Societății “Petroșani” inginerul Ioan Bujoiu, a pus la dispoziția constructorilor Coloanei întreaga capacitate tehnică a Atelierelor Centrale și tot personalul necesar realizării acestei lucrări. În plus toate cheltuielile directe și indirecte (proiectare, manoperă, materiale, transport, montare la Târgu JIU, regie etc.) în sumă de circa 2.500.000 lei au fost suportate de Societatea “Petroșani”, decontându-se întreaga sumă către Atelierele Centrale pe “vagoneți de mină”. Cheltuielile finale la terminarea Ansamblului Monumental de la Târgu JIU au însumat 10.082.000 lei.

Ovidiu Rizopol Istoria realizării Coloanei Infinite
la Atelierele Centrale Petroșani. 19 februarie 2016 – Focus Print.

Dragă Domnule Brâncuși,

Deși nu ați răspuns la scrisorile mele, eu îmi țin promisiunea de a vă ține la curent cu cele ce se petrece aici. În ceea ce mă privește, mi-am respectat angajamentele. Din cele 15 elemente și 2 jumătăți, sunt gata 10 și jumătate. Voi mai turna un element întreg și partea de jos (jumătatea cu soclu). Am expediat deja la Târgu JIU stâlpul metalic, dar ceea ce nu merge e faptul că cei de acolo n-au făcut aproape nimic. N-au fost în stare să termine excavația pentru fundație, cu toată insistența din partea mea și a doamnei Tătărăscu. De aceea a trebuit să-mi trimit acolo lucrătorii, ca să nu întârzie inaugurarea dintr-o prostie. Lucrătorul care face metalizarea sosește duminică aici și va începe ultima operație. Metalizarea se va face cu bronz și nu cu alamă. Nu am găsit încă sârmă de alamă și m-am izbit de opoziția lucrătorului specialist în metalizare și a doamnei Tătărăscu, pe motiv că alama se înegrește și are un aspect murdar. Am înțeles că veți sosi aici la 25 octombrie. Vă trimit câteva fotografii în care se vede suportul în curs de fabricare, turnarea elementelor și câteva elemente terminate, după turnare. Cu salutările mele cele mai bune și afectuoase – Georgescu Gorjan

Dragă Domnule Georgescu,

Dacă n-am răspuns la scrisorile D-tale este că n-am avut altceva de spus decât cele ce v-am telegrafiat. Îmi pare rău că v-ați mâhnit – de alt fel eu credeam să fiu acolo de la 15 octombrie dar am întârziat așteptând pe Maharagea care a amânat venirea la Paris în două rânduri – acum e vorba să ne întâlnim la 19 curent și la 20 plec cu simplonul la București așa că ne vedem cel mai târziu pe 26 curent. Cu metalizarea cum se face că la început se putea face și acum negrește? Dacă nu are fil galben, până acum se găsea ori aduceam de aici. Pe fotografiile ce-mi trimiteți nu văd numărul de înjghebare la capătul elementelor or fotografia e rău făcută? La plecare v-am scris că v-am trimis prin fratele D-tră cele doua mii de lei ce vă datoram – dar nu mi-ați scris dacă le-ați primit. Cu multe salutări, C. Brâncuși

Brâncuși parcurge pentru ultima dată într-o zi din septembrie 1938, împreună cu inginerul Gorjan, traseul de la Masa Tăcerii de pe malul Jiului, prin Poarta Sărutului până la Coloană.

360 °

Poarta Sărutului & Masa Tăcerii
Diamantul NEGRU al României
Acasă la Brâncuși: Hobița – GORJ.

Povestea Locurilor este un proiect NON PROFIT susținut de companii românești.
Acest material a fost susținut de către Sindicatul Forța Legii [ susține proiectul ]

Troița Neamului Românesc

Pământurile fără margini… povestea-locurilor.ro/barajul-gura-apelor #Hyperborea

Posted by R⊕mania Old Europe on Friday, October 19, 2018

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro