O clădire întinsă pe 1.000 de metri pătraţi…

...cu etaj... care păstrează semnele unui sfârşit foarte violent...

Megastructura din Botoşani

Civilizaţia Cucuteni dezvoltată acum aproape 6.000 – 7.000 de ani pe teritoriul de astăzi al României dar şi al Republicii Moldova şi sudul Ucrainei, este una dintre cele mai misterioase şi totodată avansate culturi ale neoliticului european. Această civilizaţie remarcată prin aşezări uriaşe şi o artă ceramică greu de egalat este bine reprezentată în judeţul Botoşani.

La Ripiceni, în judeţul Botoşani, pe malurile Prutului au loc cercetări arheologice de mare importanţă. Se continuă explorarea arheologică a unei aşezări uriaşe, veche de peste 6.000 de ani şi întinsă pe cel puţin 25 hectare. Totodată, arheologii lucrează la cercetarea unei misterioase mega-structuri, o clădire întinsă pe 1.000 de metri pătraţi, cu etaj şi care păstrează semnele unui sfârşit foarte violent.

Una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii în România a avut loc în anul 2016, în judeţul Botoşani. Mai precis, la Ripiceni, pe malurile Prutului arheologii au documentat şi descoperit în cadrul unei aşezări uriaşe, aproape un proto-oraş, o megastructură de dimensiuni foarte mari. Iniţial s-a crezut că este vorba despre un templu tribal, reşedinţa unei căpetenii sau a clanului conducător. Anul acesta cercetările au fost reluate iar descoperirile continuă. Noi date fascinante privind această megastructură ies la iveală şi totodată adâncesc misterul funcţionalităţii ei. Totodată s-a descoperit prin diferite metode de lucru că aşezarea era mult mai mare decât s-a crezut iniţial, un adevărat ”oraş” de mari dimensiuni de acum 6.000 de ani.

Misterul megastructurii de acum şase milenii

Prima etapă de săpături la acest obiectiv arheologic a avut loc în anul 2016. Atunci în urma scanării magnetometrice a întregului sit s-a descoperit prezenţa vestigiilor unei clădiri uriaşe, întinsă pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Prin prisma unor prime descoperiri s-au emis ipoteze care ducea cu gândul la un templu uriaş sau reşedinţa unei căpetenii tribale, stăpânul uriaşei aşezări.

După o pauză de un an, din cauza lipsei fondurilor, echipa condusă de conferenţiarul universitar doctor Dumitru Boghian de la Universitatea ”Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Suceava în colaborare cu specialiştii de la Muzeul Judeţean de Istorie din Botoşani, au reluat cercetările. În urma studierii vestigiilor şi artefactelor descoperite, ipoteza unui templu nu mai este actualitate. Practic în momentul de faţă nu se ştie cu certitudine la ce servea uriaşa structură. De altfel modul său de organizare ridică semne de întrebare, fiind compusă din mai multe locuinţe, lipite una de cealaltă cu un spaţiu interior, cel mai probabil deschis.

Continuăm în 2018 cercetările arheologice început în 2016 ale unei structuri de mari dimensiuni care are în jur de 1.000 de metri pătraţi. Este vorba de o grupare foarte interesantă de locuinţe, dispusă într-o megastructură rectangulară, compactă, case perete în perete cu spaţii gospodăreşti fiindcă am găsit în centrul ei trei râşniţe, una în poziţie firească şi două răsturnate şi sparte. Este greu de acceptat în aceste condiţii un rol cultic obligatoriu. Totodată are un sistem de împrejmuire care dă de gândit în ceea ce priveşte funcţionalitatea

A fost o locuinţă care probabil a avut etaj şi aş vrea să cred că nu numai ca un pod funcţional. Cel mai probabil uriaşa structură avea până la 5 metri înălţime. Structura era făcută din lemn , pereţii fiind unşi cu lut, de o grosime apreciabilă la parter. La partea superioară lutuiala este mai subţire şi mai atent lucrată, cercetătorii descoperind o porţiune dintr-o fereastră, realizată cu multă migală şi artă. Spaţiul de la etaj putea fi pod pentru depozitarea sau pur şi simplu spaţii unde dormeau.”

Dumitru Boghian

360 ° Tezaurul din Ripiceni Surse: adevarul.ro; Muzeul Judeţean Botoşani.

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro