Dinamica vechilor locuiri umane,
mărturiile trecutului acestor locuri!
Vasile DIACONU
Muzeul de Istorie și
Etnografie Târgu Neamţ
Atunci când am ales pentru studiu Depresiunea Neamț, principalul obiectiv a fost acela de a întocmi o lucrare complexă care să folosească în principal specialistilor, dar să aibă un anumit impact si asupra cititorilor pasionați de istorie care ar dori să aprofundeze mărturiile trecutului acestor locuri. Proiectul în sine nu a fost deloc simplu deoarece subunitatea geomorfologică investigată a cunoscut o intensă locuire umană în aproape toate etapele istorice, ceea ce a oferit o bază de date variată si care necesita o cât mai bună punere în valoare. Desi interesul arheologilor pentru acest spațiu a fost unul destul de susținut, si în urma căruia au fost cercetate câteva obiective de referință, o sinteză a tuturor descoperirilor nu a fost întocmită până în prezent, motiv pentru care ne-am asumat realizarea unui astfel de demers. Suntem constienți că posibilitățile noastre nu au permis o valorificare exhaustivă a tuturor vestigiilor, dar considerăm că prin prezenta lucrare vor fi aduse noi date privitoare la dinamica vechilor locuiri umane.
Depresiunea Neamț
Teritoriul analizat în lucrarea este parte componentă a Subcarpaților Moldovei si constituie cel mai nordic compartiment al acestui ansamblu fizico-geografic. Desi în lucrările de specialitate această subunitate geografică cunoaste denumiri diferite1, vom opta pentru termenul folosit cel mai frecvent – Depresiunea Neamț.
Depresiunea ocupă o suprafață de aproximativ 180 km², lungimea ei pe direcția nord-vest – sud-est fiind de 27,5 km, iar lățimea de 3,5 -14 km2. Pentru că este o depresiune tipic subcarpatică, conturarea ei este destul de facilă. Astfel, limita de nord si nord-est o constituie Culmea Pleșu (alt. max. 911 m), care se prezintă ca un pinten desprins din lanțul carpatic. Limita vestică o formează Munții Stânișoarei, cu înălțimi de peste 800 m si versanți destul de abrupți, iar contactul dintre depresiune si munte se situează în jurul altitudinii de 600-680 m.
În sud si sud-est limita o reprezintă înseuarea de la Bălțătesti si o serie de înălțimi ale Dealului Corni (altitudini cuprinse între 450-570 m). Această înseuare constituie de fapt cumpăna apelor dintre bazinul hidrografic al Topoliței si cel al Cracăului, fiind o delimitare naturală între Depresiunea Neamț si Depresiunea Cracău-Bistrița. În ceea ce priveste rama estică a depresiunii, contactul cu Podisul Moldovei nu poate fi stabilit cu usurință, în lipsa unei formațiuni geomorfologice care să separe clar cele două subunități de relief. În plus, depresiunea comunică cu Valea Moldovei prin intermediul ,,porților” deschise de râurile Neamț si Topolița, între care se află Dealul Boistea (altitudine 538 m). Având în vedere cele menționate, putem admite ca limită estică o linie imaginară care trece pe la capătul apusean al Dealului Boistea si care urmează spre sud formațiunile geografice cu o altitudine aproximativă de 500 m.
Bijuteria din lut
Inventarul religios
preCUCUTENI
„Acum mai bine de o lună începeam o cercetare nouă într-un sit arheologic din apropiere de Târgu Neamț. Aveam speranțe și mă bucur că nu au fost deșarte! Cu o echipă de tineri harnici și un coleg nou, am scos din straturile de pămât vestigii interesante, cele mai vechi având aproape 7 milenii. În ultima zi am găsit această ,,bijuterie” de lut! Oricât de straniu sună, este cu adevărat o bijuterie pentru că, deși lucrată din lut, este modelată cu foarte mult realism, cu atenție la detalii și mai ales că face parte din inventarul religios al acelor timpuri”! Vasile Diaconu
360 °
Grumăzești Târgu Neamț – 4500 î. Hr.