Buruienile antice din Mangalia…

* lângă plaja din Mangalia
Dobrogea

Buruienile antice din Mangalia…

Planul de urbanism Mangalia

Vreau să mă lași să îți explic în câteva cuvinte potențialul Mangaliei.

Atunci când orașul tău a făcut pact de neagresiune cu Roma în antichitate ( * în prezent cel mai vechi document în limba latină cunoscut în estul Europei) și chiar a ajutat capitala imperiului roman cu bani în perioadele dificile, atunci când ai ca și acces portul pentru turiștii potențiali de pe vasele de croaziere… ai posibilitatea să schimbi radical nivelul de viață în comunitatea ta.

Situl arheologic pe care l-am vizitat împreună cu prietenul meu arheologul Nicolae Alexandru, căruia îi mulțumesc cu această ocazie pentru timpul acordat, este situat chiar lângă plaja din Mangalia – foarte aproape de port.

Acum imaginează-ți ce înseamnă pentru litoralul românesc extinderea sezonului estival? Cum?

Trebuie să înțelegem toți că istoria este parte din construcția identității regionale și locale și nu are cum să fie evitată dacă vrei să transferi moștenirea neamului tău spre zilele noastre cu impact în nivelul de viață al românului. Și frunza lui UDREA tocmai asta nu face!!!

Sunt curios, hotelierii din Sudul Litoralului ce ar fi dispuși să facă pentru a avea încasări nu 3 luni / an, minim 6 luni pe an – același nivel de încasări lunare? Până la mediul privat însă ne lovim de planul de urbanism local al Mangaliei – buruienile antice… Daniel ROȘCA

Buruieni antice…

Articolul realizează o prezentare generală a oraşului Callatis (* Mangalia din zilele noastre) din punct de vedere arheologic. Sunt analizate, pe rând, incintele fortificate, zona sacră, portul, niveluri de locuire și urbanism (acesta din urmă numai pentru epoca elenistică).

Se constată că locuirea din sec. IV‐III a. Chr ocupa o suprafață de cca. 107 ha (incluzând aici şi zona care acum este acoperită de mare). Aria ocupată de cetatea Callatis în epoca elenistică târzie şi romană‐timpurie (la care se adaugă şi suprafața submersă), era de cca. 50 ha. Incinta romano‐bizantină închidea o suprafață totală de aprox. 23 ha. Locuințe din perioada elenistică au putut fi surprinse în context arheologic doar încâteva puncte aflate în exteriorul incintei romane şi romane târzii, neafectate de vreolocuire extra muros.La Callatis au fost localizate două zone sacre, una in colțul de NV și cealaltă însudul orașului de epocă elenistică. Portul orașului era amenajat în golful natural adânc,care ulterior a devenit Lacul Mangalia. De‐a lungul evoluției sale neîntrerupte oraşul aocupat arii diferite şi a cunoscut faze urbanistice proprii etapelor istorice parcurse. Aufost stabilite 14 niveluri arheologice de locuire de la sfârşitul sec. V (?)/ începutul sec. IVa. Chr. până la începutul sec. VII p. Chr.

Suntem în măsură să avansăm și ipoteza că în acestă arie a exisat o zonă sacră în sec. IV‐III a. Chr., ținând cont de tipurile de edificii descoperite15, de tehnica de zidărie, dar şi de faptul că la 4 m sud de turnul de colț a fost descoperit un bloc de calcar cu un belciug de fier montat, caracteristic altarelor de sacrificiu. În extremitatea sud‐vestică a ariei cercetate a fost identificat pe o lungime de 14 m zidul de apărare al cetății din epoca romană. Probabil, este vorba de refacerea făcută sub patronajul guvernatorului Valerius Bradua, după invazia costobocilor (170 p. Chr.; tot atunci trebuie să fi avut loc și refacerea turnului estic al porții de nord, prezentat mai sus). După informațiile pe care le avem, noua incintă închidea aceeaşi arie ca şi cea elenistică târzie, dovadă fiind cercetarea a două terme de epocă romană, una situată la 50 m N de moschee, la Şcoala generală nr. 5 din Mangalia (Pl. 11) şi alta în dreptul Hotelului President – Belvedere (Pl. 4). Aceste structuri vin în sprijinul ipotezei că traseul incintei şi în epocă romană
mergea spre sud, până în fața Casei Armatei (Pl. 1 ).

După profilul stratigrafic din fața Hotelului President (Pl. 4), extinderea este însoțită de dezafectarea unor terme. Cercetări arheologice asupra incintei romano‐bizantine au fost făcute de C. Preda, care a cartat latura de nord şi a descoperit colțul de SV şi o poartă, pe latura de S (Pl. 1). Latura de Nord, cu două turnuri, acum în spatele Hotelului Paradiso, alături de situl de la subsolul Hotelului President / Belvedere * lângă plaja din Mangalia, sunt singurele porțiuni vizibile azi ale incintei târzii. În anul 1993, a fost cercetat colțul de SV al incintei, unde au apărut trei faze ale unei reparații a paramentului exterior al zidului de incintă callatian târziu, din sec. VI p. Chr. (Pl. 5).

Din punerea pe planul oraşului (Pl. 1) a descoperirilor din sec. IV‐III a. Chr., observăm că locuirea din această epocă ocupă o arie de cca 107 ha, perimetrul fiind de 4,051 km (s‐a avut în vedere şi suprafața care acum este acoperită de mare).

Pentru secolele IV‐III a.Chr la Callatis a fost constatată o cadastrare a suprafeței oraşului, o împărțire a loturilor pentru construcția caselor, orientate conform axelor stradale, SE‐NV sau SV‐NE. Din cercetările arheologice efectuate am putut constata că loturile şi‐au păstrat destinația pe toată această perioadă, iar dacă edificiile au suferit reparații sau refaceri, ele s‐au făcut pe acelaşi amplasament.

Refacerea oraşului în epocă romano‐bizantină va face ca zidul de apărare să se retragă spre nord (Pl. 1), cu o extindere spre sud într‐o fază ulterioară. Arheolog Nicolae Alexandru – PONTICA.

Revista PONTICA, anuar al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, are o apariţie neîntreruptă din anul 1968. Tematica revistei este orientată spre studii de arheologie, istorie veche şi medie. Sumarul este structurat pe Studii şi comunicări, Cercetări arheologice, Note, Numismatică, Recenzii şi Note bibliografice.

360 ° Tratatul de pace cu Roma & distrugerea Imperiului Roman… Orașul Antic Callatis

Written by p⊕vestea

Vacanțe la sfârșit de săptămână.

Website: http://povestea-locurilor.ro