Ή Αιγυπτος δωρον του Νείλου έδτί
Herodot: «Ή Αιγυπτος δωρον του Νείλου έδτί» adică „Egiptul este un dar al Nilului” – nu face nicidecum o floare stilistică ci exprimă în chip lapidar un adevăr istoric incontestabil.
E în genere cunoscută constatarea că marile cursuri de apă care străbat continentele au avut aproape întotdeauna un rol la dezvoltarea civilizaţiilor, încă din cele mai vechi timpuri. Acest fenomen a fost verificat în chip strălucit atât în civilizaţia egipteană, cât şi în civilizaţiile din Mesopotamia, ca să cităm numai două exemple mai cunoscute şi incontestabil concludente pe deplin. Întreaga civilizaţie egipteană – ale cărei începuturi preistorice se urcă la cel puţin 5000 de ani înainte de Hristos, nu poate fi explicată şi înţeleasă decât prin valea Nilului, fără de care toată regiunea ar fi fost un pustiu şi n-ar fi putut juca nici un rol în istoria civilizaţiilor omeneşti.
Acelaşi lucru se poate spune desigur şi despre civilizaţiile din Mesopotamia: fără binefacerile Tigrului şi Eufratului n-am fi avut aci nici civilizaţiile preistorice de la Susa şi de la Ur – şi n-am fi avut apoi nici civilizaţiile istorice – în general mult mai bine cunoscute sub denumirea generică de civilizaţia asyro-babyloniană.
Exemplele acestea se pot înmulţi desigur, însă nu cred că e locul să prelungim aci această exemplificare. Dar tocmai această constatare a rolului fluviilor în dezvoltarea civilizaţiilor omeneşti de-a lungul mileniilor şi al secolelor, poate aduce în mintea oricui întrebarea dacă pentru ţara noastră, străbătută de cel mai însemnat fluviu al continentului european, cercetările arheologice n-au dus cumva la acelaşi rezultat:
Geneză şi evoluţie
Aria de răspândire a culturii Gumelniţa.
În România, aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general, cu aceea a culturii Boian în Muntenia, dar ea s-a extins şi în Dobrogea, pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia, precum şi în sudul Basarabiei.
Cu tot aspectul unitar al culturii, au putut fi definite câteva variante regionale: una nord-dunăreană, alta dobrogeană, cea de a treia sud-balcanică, la care se adaugă aspectul cultural Stoicani – Aldeni din nord-estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, care a trecut şi la est de Prut, în zona situată imediat la nord de Dunăre.
Una dintre cele mai strălucite culturi din ultima jumătate a mileniului V î.Hr. este (alături de complexul Ariuşd – Cucuteni – Tripolie) cultura Gumelniţa.
Civilizația Dunăreană
Un fluviu de însemnătatea Dunării era o adevărată binefacere pentru regiunea străbătută. Era şi drumul comercial al localnicilor, era în acelaşi timp şi agentul de legătură culturală dintre diferite aşezări preistorice de pe cele două maluri. O descoperire de ordin technic era pe dată răspândită în întreaga regiune şi în acest fel se păstra nealterată unitatea de cultură etnografică a regiunii respective…
360 ° Cultura Vădastra, Cultura Coţofeni, Cultura Gârla Mare.
Surse: cimec.ro © foto Paul Rădulescu.