✞ Anii 1700 ✞
✞ riturile de trecere ✞
Mai multe cazuri de ,,morți vii” au fost semnalate la Cuvin şi la Covăsânț, în anii 1700. Decizia judelui de la Pâncota, din anul 1738, relatează pe larg despre cadavrele care, deşi îngropate de 8-9 săptămâni, continuă să fie în continuare grase şi să arate ca şi cum ar fi oameni vii. La exhumare s-a constatat că din gura unora curgea sânge proaspăt, la două luni de la înmormântare.
Localnicii se temeau de strigoii care, în imaginația lor, bântuiau satele. Au fost indicate, cu nume şi prenume, posibilele cazuri de morți vii, solicitându-se dezgroparea acestora. La data de 6 mai 1738 a fost emis ordinul prin care mai multe cadavre de la Cuvin şi Covăsânţ urmau să fie dezgropate. Dispoziția a fost dată de judele de la Pâncota, la solicitarea prințului de Modena, în proprietatea căruia se afla şi domeniul respectiv.
Sigmond şi Lengyel Gáspár despre temerile oamenilor şi despre ancheta pe Felcerul local, care se numea Stabalis, i-a sesizat pe nobilii Edelspacher care a întreprins-o. Raportul său a ajuns la Modena, de unde s-au dat dispoziții urgente şi ferme de liniştire a localnicilor şi pentru menținerea liniştii în cele două localități.
Conform instrucţiunilor primite de la Modena, judele de la Pâncota a dispus dezgroparea morților din ultimele săptămâni, să li se taie capul cu sapa şi corpurile să fie arse. Cazul de la Covăsânţ şi Cuvin venea la câțiva ani după ce Arnold Paole, un militar sârb care a murit în 1726, a devenit vampir, în credința populară, a ucis cel puțin 16 oameni în satul său natal Meduegna (Serbia) și pe alții i-a transformat în vampiri.
La vremea respectivă, la nivelul Imperiului Austriac a izbucnit o isterie generală. Zeci de oameni din Meduegna au fost dezgropaţi şi mutilați, cadavrelor li s-au înfipt țăruși în piept. În anul 1731. în aceeaşi localitate au apărut şi alte cazuri de vampirism.
Întâmplarea a fost investigată de medicul vienez Johann Friedrich Glaser. care a publicat despre asta un articol în ziarul „Commercium Litterarium” din Nürnberg, la 13 februarie 1731, din care cităm: „Au descoperit în cele din urmă, după multe cercetări, că defunctul Arnold Paole a ucis nu numai patru persoane despre care am vorbit, ci şi mai mulți boi, din care mâncaseră noii vampiri și, printre altele, fiul lui, Millo.
S-au dat indicații să fie dezgropați toți cei care muriseră într-un anumit interval de timp. Dintre patruzeci, șaptesprezece au fost găsiți cu cele mai evidente semne de vam- pirism; aşa că le-au fost străpunse inimile și li s-a tăiat capul, au fost arși și apoi le-a fost aruncată cenușa. Toate informările și execuțiile pe care tocmai le-am menționat au fost făcute după procedură judiciară, în formă adecvată, şi atestate de mai mulți ofiţeri care erau cantonaţi în ţară, de chirurgii şefi ai regimentelor şi de principalii locuitori ai locului”.
Aşadar, cazul de la Covăsânţ venea să agite spiritele abia calmate, pe un fundal de nelinişte generală. Așa se explică acţiunea în forță a autorităților, care au încercat astfel calmarea populaţiei.
Surse: Rómer Flóris, Történeti czikkek, „Vasárnapi Ujság”, 18 mai 1862, anul IX, nr. 20, pag. 234 / Istorie socială din perspectivă mediatică de Andrei Ando / Sorin Bulboacă, Complexul Muzeal ARAD. Vezi mai multe informații ✞ Strigoiul din Ținutul Momârlanilor ✞ Riturile de trecere ale Momârlanilor ✞ strigoierea ✞
