Pe Valea lui RHABON în jos spre BĂNIE

Geneza Europei 🇷🇴

Din Valea lui RHABON (Valea JIULUI) în jos spre BĂNIE, platformele de turism (Ținutul Momârlanilor) & cultură (Povestea Locurilor) exemplu de bune practici în, turism / comunicare & strategie (Blue OCEAN), pentru conducerea Consiliului Județean © foto Vasul de la CÂRCEA Muzeul Olteniei ©

Vădastra NFT ۞ 5000 î. Hr.

Împreună cu colega mea Gabriela SÂRB (Juridic) într-o scurtă vizită de lucru & o poveste despre neolitic (primul sat neolitic din România ۞ CÂRCEA). O discuție despre franciza Europe GENESYS, despre OMD / Organizația de Management al destinației DOLJ & despre marca de turism a Județului DOLJ. O experiență extrem de interesantă!

۞ CÂRCEA
5000 î. Hr. 🇷🇴

Am început povestea noastră cu Vădastra și am continuat să facem o călătorie prin neoliticul întregii Oltenii începând din Mehedinți (Cuina Turcului) și înapoi în Dolj – Vasul de la Cârcea, primul sat neolitic din România.

Povestea Rombului

Din ♦ GORJ ♦ Coloana Infinitului ♦ spre localitatea Cârcea ♦ DOLJ ♦ aflată la aproximativ 10 km distanță de Craiova, unde a fost descoperit cel mai vechi sat neolitic din România. De aici provine și se păstrează cel mai vechi vas întreg de lut din ţară, aflat în colecția Muzeului Olteniei, vas lucrat manual, nu la roata olarului, pictat policrom, ce aminteşte de prima comunitate de agricultori, din zona viaductului din această localitate.

Așezarea neolitică de la Cârcea se află între punctele cunoscute de localnici sub numele de „La viaduct” și „La Hanuri”, chiar în vecinătatea căii ferate electrificate Craiova-București. Vasul de la Cârcea a fost descoperit în anul 1971, la sud-vest de Halta CFR Cârcea, în punctul „La Hanuri”, în secţiunea I, caroul 2, la adâncimea de 1,70 m, în groapa nr. 1. A fost găsit într-o groapă menajeră din neolitic de acum 8.000 de ani, care conținea nu mai puțin de 8.000 de fragmente ceramice. Printre acestea se afla și un vas întreg, policrom, modelat manual, fiind cel mai vechi vas neolitic din România. Vasul este globular, turtit, cu gât cilindric şi cu patru picioare în formă de segment de cerc. Pe diametrul maxim are patru proeminenţe. Este lucrat din pastă fină, roşie, bine lustruită. Pereţii sunt puternic bombaţi. Pictura constă din şiruri albe de romburi combinate cu puncte lungueţe dispuse vertical şi orizontal pe fond roşu-brun.

♦ Mehedinţi ♦ cel mai vechi simbol axial autohton ♦ În campania de sãpãturi arheologice din 1967-1968, efectuatã la Cuina Turcului, pe Clisura Dunãrii, în extremitatea vesticã a judeţului Mehedinţi, Vasile Boroneanţ, în tandem cu Alexandru Pãunescu, a descoperit o falangã de ecvideu, cu romburi suprapuse vertical, incizate în os. Primele probe cu C14 au indicat 10000 de ani vechime, iar analize mai recente 13000 de ani vechime. Renumitul brâncuşiolog contemporan Ion Pogorilovschi, care a analizat atent aceste romburi suprapuse, denumind semnul, cel mai vechi simbol axial autohton, face o apropiere sensibilã (în ceea ce priveşte migraţia semnului) cu romboedrii Coloanei Infinitului, şi nu numai.

„… desenul tãiat în os deţine performanţa de a fi cea mai veche reprezentare simbolicã certã, cunoscutã în spaţiul nostru, şi ca atare semnul de început, necesarmente invocabil de cãtre orice retrospectivã asupra originarei nevoi umane de expresie.Un semn unical, semnul semnelor, mai de adânc decât oricare dintre obiectele atât de des practicatelor referiri culturale la relictele neolitice ale începuturilor (…) parcã anume într-un peisaj ce însumeazã muntele şi apa… ”

Ion Pogorilovschi mai observã „pe lângã performanţa primordialitãţii lui în lumea semnelor simbolice ale arealului carpato-danubian, performanţa extraordinarei continuitãţi a motivului. Se poate scrie un amplu hronic al dãinuirii sale – trasor elevat prin toate epocile, pentru care avem mãrturii. O continuitate nicidecum firavã, de vreme ce în epocile mai noi, spre care avem un mai amplu acces documentar, motivul apare ca unul de o remarcabilã reprezentativitate în morfologia culturii autohtone, adicã unul divers diseminat în fenomenologia creaţiei noastre spirituale: în ornamentica simbolicã a ţesãturilor şi cusãturilor, în prelucrãrile artistice sacralizate ale lemnului, în ceramicã ş.a.m.d.”.”

Simbolul în cauzã este „un veritabil dat ereditar al culturii spirituale româneşti, un propriu al motivicii ţesãturilor şi cusãturilor, scrijeliturilor şi pictogramelor, scândurilor traforate sau trunchiurilor sculptate”.

Câţiva ani mai târziu semnul va fi definit drept ♦ cea mai veche manifestare artisticã a lui homo sapiens ♦ şi dacã ar fi sã ducem mai departe consideraţiile lui Ion Pogorilovschi despre misterioasa ideogramã, „cu incitantul ei energism semantic”, credem cã nu este deloc întâmplãtoare reapariţia semnului pe lãzile de zestre mehedinţene, menţinând cu obstinaţie romburile suprapuse, ca un cap de pod în „tripticul nemuririi”.

Obârșia Neamului 🇷🇴

Simpozion, Craiova, 25.03.2023

Te invităm alături de noi în 25 martie în Craiova la Simpozionul Obârșia Neamului Românesc unde o să înțelegi mai multe despre ♦ povestea multimilenară a rombului ♦ și unde o să înțelegi deasemenea și unicitatea proiectului / conceptului EUROPE GENESYS 🇷🇴 Având artefacte (pentru sporul grânelor / depozitarea cerealelor) dintr-o cultură multimilenară & caractere / personaje din același ADN multimilenar jocul Play To Earn, lumea virtuală MultiversX dublată de aceași lume în viața reală (STAȚIUNEA PHARANX) ne oferă calea spre construncția parametrului de marcă numit REPUTAȚIE de data asta pentru ROMÂNIA iar pentru voi ♦ comunitatea noastră ♦ calea spre profit garantat Road Map Europe GENESYS 360 ° foto Muzeul Olteniei.