Patrimoniul imaterial

Ion Creangă şi Mihail Eminescu
Banat

Patrimoniul imaterial

Patrimoniul imaterial
există dar este ascuns…

Prietenia dintre cele două mari personalităţi ale literaturii române – Ion Creangă şi Mihail Eminescu – este una dintre cele mai importante din istoria culturii noastre.

Redăm mai jos una dintre scrisorile lui Creangă către poetul şi marele jurnalist Eminescu:

Ieşi, 1877, decembre.

Bădie Mihai,

Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală. Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred. Munteanul e frate cu dracul, dintr-un pol el face doi; ș-apoi dă, poate nu-s cu inima curată când grăiesc de fratele nostru că-i cu dracul, în loc să fie cu Dumnezeu.

Dar, iartă și mata, căci o prietinie care ne-a legat așa de strâns nu poate să fie ruptă fără de ciudă din partea aceluia care rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu în cerdacul unde de atâtea ori am stat împreună, unde mata, uitându-te pe cerul plin cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri frumoase… frumoase… Dar coșcogemite om ca mine, gândindu-se la acele vremuri, a început să plângă…

Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe când hoinăream prin Ciric şi Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare pentru Ieşul nostru uitat şi părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la cuibar, blagosloviți de aghiazma cea fără de prihană şi atât iertătoare a Tincăi, care ne primea cu alai, parcă cine știe ce nelegiuire am făptuit și noi.

Ți-aş scrie mai multișor, însă a venit Enăchescu şi trebuie să plec cu dânsul la tipografie.

Cu toată dragostea, Ionică, Ieşi, 1877, decembre.

Despre pocărăi și meșpaisuri…

Așa o fost la noi…

Proiectul „Living Heritage – an unlimited resource for tourism development”, derulat în cadrul liniei de finanțare a programului IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia, derulat împreună cu cei de la Institutul Intercultural, Camera de Comerţ Timiş şi primăria Kikinda (Serbia) a ajuns la momentul primelor concluzii.

Un număr de 8 cercetători şi 33 de studenţi au luat la pas Banatul românesc şi cel sârbesc şi au descoperit modul în care se comportă oamenii din aceste zone, care sunt tradiţiile, „bogăţiile” culinare, modul de manifestare al comunităţilor, obiceiurile fiecărei zone sau arhitectura rurală.

Au fost analizate localităţile din şapte zone: Făget, Herneacova (județul Timiș), Caransebeș, Băile Herculane (județul Caraș- Severin), Dubova (județul Mehedinți), Kikinda, Zrenjanin (Vojvodina, Serbia).

Surprizele obţinute în urma cercetării sunt destul de interesante.
Surprinzător, Banatul actual nu este unul neapărat tradiţional

Un Banat trist…

„Banatul actual nu este cel pe care îl prezintă specialiştii. Banatul actual este o regiune complicată, cu tradiţii, dar şi cu deschidere la nou, adesea un Banat trist.

Este o regiune care funcţionează singură, se dezvoltă şi merge înainte fără a avea nevoie să fie împinsă de la spate. Trist. Unele zone au peisaje naturale foarte frumoase, altele au case cu arhitectură deosebită, tot felul de meșteșuguri.

Am prins în timpul cercetării Rusaliile, Ispasul, rugi și nunți în teren, am văzut care sunt tradițiile și obiceiurile din Banatul istoric, și nu sunt deloc puține. Nu putem vorbi despre tradiţionalism. Banatul actual este unul deschis, se adaptează vremurilor. Putem spune despre acest patrimoniu imaterial că există, este ascuns şi trebuie să devenim conştienţi că trebuie să-l valorificăm şi putem deveni mândri că-l avem.”

Prof. Dr. Otilia Hedeșan

360 °

Iaşi: Indiferență, mediocritate și anonimat.
Timişoara: Principalul vector de cultură Timişoara 2021.
Cum valorificăm patrimoniul: 3 țări, 6 culturi, o singură călătorie

Surse:

Foto * Amintiri din copilărie, tablou în ulei.
Tion.ro * Banatul actual e diferit de cel cunoscut de etnografi.

Rămâi alături de noi [ NEWSLETTER ]

Written by p⊕vestea

Se spune că un popor fără tradiții este un popor fără viitor… ! Viitorul copiilor este de fapt viitorul nostru! Copilul tău trebuie să viseze! Copilul tău are nevoie de o ancoră, are nevoie să îşi cunoască cu adevărat rădăcinile. Copilul tău trebuie să viseze la 7531 de ani de continuitate pentru un viitor sigur pentru el… altfel o să rămână singur în necunoscut. Nu-ţi lăsa copilul singur în necunoscut ♦ susține și TU proiectul

Website: https://europegenesys.com