Cavoul de la Callatis
Anastasius (491-518) – Iustinian (527-565)
„Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul (Mântuitorul) meu”.
Kvpte f3on0e μoii K(al) AVTpc..:,Ta μoii.
„Nu mă voi teme de rele, pentru că Tu cu mine eşti, Doamne” (Ps. 22 (23), 4).
+Ou cpo(3n0fiooμ(a1) KaKa. OTI CJV μET’eμov (E)l. KvplE
În toamna anului 1983, săpăturile de salvare din partea de sud-vest a oraşului Mangalia, jud. Constanţa, unde în sec. IV-VI se afla cimitirul romano-bizantin al portului şi oraşului antic Callatis, au dus la descoperirea unei încăperi funerare boltite cu dromos, la 1,20 m adâncime faţă de nivelul actual al solului. Pe o scară cu cinci trepte se cobora în culoarul (dromos-ul) lung de 3 m, înaintându-se până la intrarea situată pe latura de est a cavoului subteran, de plan dreptunghiular (3,60 x 2,30 m şi înalt de 2,18 m în creştetul tavanului boltit). Întreaga încăpere este construită din blocuri mici de calcar, fasonate cu grijă şi legate cu mortar. Intrarea era închisă cu o lespede de calcar.
Deasupra intrării şi pe pereţii laterali ai dromosului este pictată cu roşu câte o cruce cu capetele braţelor lăţite. Deasupra crucii de la intrare este pictată de asemenea cu roşu o scurtă inscripţie în limba greacă (fig.1). Înăuntrul cavoului este pictată cu roşu câte o cruce cu capetele braţelor lăţite, la mijlocul fiecăruia din cei patru pereţi. În plus, deasupra şi dedesubtul crucii de pe peretele de vest este pictată cu roşu închis o a ltă inscripţie în limba greacă (fig. 2).
11 schelete umane… trei faze de înhumări.
In cele patru colţuri ale încăperii funerare s-au găsit 11 schelete umane, iar la unul din scheletele din colţul de sud-est, o cruciuliţă relicvar de aur, cu o piatră roşie în mijloc. Pe baza urmelor de refaceri, vizibile atât la camera funerară cât şi la dromos, a inventarului funerar, a formei crucilor şi a inscripţiilor, s-a ajuns la concluzia că în desfăşurarea lucrărilor de la acest important monument funerar au existat două, poate chiar trei faze de înhumări, la intervale de timp ce nu pot fi determinate precis.
Cele două inscripţii menţionate aparţin celei de a doua faze, situându-se cronologic la sfârşitul sec.V – prima jumătate a sec. VI, adică în perioada Anastasius (491-518) – Iustinian (527-565), când provincia Scythia Minor, în general, şi oraşul Callatis, în special, au cunoscut ultima perioadă de mare înflorire,. În rândurile de faţă ne vom limita la examinarea celor două inscripţii menţionate, urmărind să aducem unele îmbunătăţiri în lectura şi interpretarea ce le-au fost date până acum.
1. în cele trei pulicaţii în care a apărut, lectura inscripţiei de deasupra intrării în încăperea funerară (fig.1) este următoarea:
a) Kvp1e f3on0e μoii
Ke AVTpc.:)T(.,.) μoii.2
b) Kvp1e f3on0e μoii
KE AVTp~Te μoii .J
c) Kvp1e ~on0e μoii (μoO
Ke AVTp~TC..:, μoii (μoO. 4
Influenţaţi de formula larg răspândită Kvpte ‘3on6e1 şi necunoscând PS.18(19), 15, unde se află textul pe care-l reproduce inscripţia de la Callatis, autorii celor trei publicatii au trecut cu uşurinţă peste faptul că în primul rând al inscripţiei nu apare verbul i3on6e1, ci f3ofl0e, vocativul adjectivului (substantivului) f3on66s, „cel care vine în ajutor”, „ajutorul” (v. Dicţ. Bailly şi Liddel-Scott, s. v.). Mai departe, după cum era de aşteptat, autorii menţionaţi au considerat cuvântul AVTpc..:,Ta tot verb. La aceasta a contribuit şi faptul că ultima literă a acestui cuvânt se distinge mai greu cu ochiul liber, de unde şi lectura urmată de interpretarea greşită: AVTpwTc..:, sau AVTf>WTe.
În realitate, avem de-a face cu vocativul substantivului AVTpc..:,Tl)s-oii (6)
„Răscumpărătorul„, „izbăvitorul„, „Mântuitorul” (v. Dicţ. cit., s.v.).
Pe baza acestor observaţii se poate afirma cu precizie că lectura inscripţiei de deasupra intrării în camera funerară subterană de la Callatis reproduce aidoma textul Ps. 18(19), 15:
Kvpte f3on0e μoii K(al) AVTpc..:,Ta μoii.
„Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul (Mântuitorul) meu”.
2. A doua inscripţie (fig. 2), existentă pe peretele de vest al cavoului, deşi a fost just identificată de prof. vieneză R. Pillinger cu textul Ps 22(23), 4, a fost citită, transcrisă
şi interpretată greşit de această autoare şi de către ceilalţi;
a)tOY
„Nu mă voi teme de rele, pentru că Tu cu mine eşti, Doamne” (Ps. 22 (23), 4).
Din cele expuse mai sus rezultă că nu numai una, ci ambele inscripţii pictate pe cavoul de la Callatis reprezintă citate din Psalmi, ceea ce, după câte cunoaştem, constituie o raritate pentru astfel de monumente din perioada creştinismului timpuriu. De aici şi importanţă deosebită a descoperirii de la Callatis-Mangalia. Ion Barnea – PONTICA.
Am vrut inițial să spun câteva cuvinte… m-am răzgândit… te invit să analizezi în schimb buruienile antice ale Mangaliei. Sunt peste tot… de sute de ani sau poate chiar de mii de ani… !!!
360 °
Buruienile antice din Mangalia…
Cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România…
