din 🇷🇴 moşi–strămoşi

Piţărăii & Nedeile momârlăneşti
Ardeal

din 🇷🇴 moşi–strămoşi

Obiceiurile
multimilenare
ale momârlanilor

Nedeile momârlăneşti 🇷🇴

♰ ♰ ♰ ♰ ♰ ♰ ♰ ♰ ♰
Sacralitatea este
la loc de cinste!

Imediat după Paşti, momârlanii din Valea Jiului pornesc nedeile. Petrecerile câmpeneşti din jurul bisericilor se ţin lanţ şi sunt prilej de bucurie şi de reîntâlnire pentru toată comunitatea. Nedeile sunt organizate, din moşi–strămoşi şi sunt programate în aşa fel încât, pe cât posibil, să nu coincidă cu o alta, a altei aşezări de momârlani. Chiar în ziua de Paşti, la Dâlja are loc prima nedeie, dupã care se derulează cele de la Sălătruc, Biserica Sânonilor – care este cea mai veche din Valea Jiului – ori de pe Maleia sau Jieţ. În Duminica Tomii, la o săptămână după Sfintele Sărbători de Paşti, momârlanii şi barabele se adună în vatra satului Câmpu lui Neag pentru deja tradiţionala Nedeie a satului. Peste tot, în toată Valea Jiului, sute de localnici întind mese bogate, încărcate cu bucate tradiţionale, de pe care nu lipsesc ouăle roşii ori păsatul momârlănesc. Dis-de-dimineaţă, momârlanii se apucă de pregătit mâncarea, neapărat la foc de lemn, îmbrăcaţi în straie populare, apoi îşi invită la agapă rudele şi cunoştinţele apropiate, cărora le oferă ciorbă sau tocăniţă de oaie, varză călită şi păsat cu brânză, o mâncare specifică zonei. În ceaune de aramă se pun porumb măcinat, unt şi brânză de oi, care se amestecă într-un tot unitar delicios. Oamenii locului spun că aceste mese se organizează pentru amintirea celor ce au trecut în lumea celor drepţi. Bucatele au fost stropite din belşug cu ţuică şi vin, neapărat de casă.

După tradiţie, mâncarea este pregătită doar de bărbaţi, în timp ce femeile taie zarzavaturile sau spală vasele. În plus, în timp ce bucatele sfârâie la foc mic, femeile merg la biserică şi se roagă în această zi sfântâ. Nimeni nu se aşează la masă până când mâncarea nu este binecuvantată de preot, un obicei păstrat cu sfinţenie în această zonă a ţării, unde sacralitatea este la loc de cinste. De fapt, şi masa se face din dragoste creştinească şi oricine care are bunăvoinţă este bine venit. După această agapă, invitaţii încep să petreacă, cântă la fluier, iar tinerii se prind la un loc cu bătrânii într-o învârtită tradiţională. Preoţii spun că aceste obiceiuri dăinuie de mii de ani, iar tradiţiile locului sunt respectate cu sfinţenie de băştinaşii zonei. Momârlanii spun ca nedeia este “o zi de veselie” după un an de muncă, în care toate relele trebuie sã fie date uitării…

Piţărăii 💙💛❤

Colindul ♰ Pițărăilor

În dimineața Ajunului de Crăciun, momârlanii din Jieț pornesc colindul „Pițărăilor“. Obiceiul Pițărăilor, denumit astfel după colăcelul primit de la gazde, se pierde în negura timpului. Se spune că pițărăii datează chiar de pe vremea geților.

Pițărăii sunt numai bărbați, copii sau tineri aflați la vârsta adolescenței, organizați în cete, care trec prin satele de la poalele munților și vestesc Nașterea Domnului. În noaptea dinaintea Ajunului, tinerii îmbracați în haine populare se adună și împodobesc “steagurile” cu clopoței, baticuri multicolore, ciucuri și coronițe de flori fixate pe “boațe” din lemn de câtiva metri lungime. De obicei, numărul steagurilor variază între două și cinci, în funcție de cât de mare este ceata. Odată terminat acest ritual, imediat după răsăritul soarelui, ceata se reunește la intrarea în sat și pornește colindul pe la toate casele. ,,Steagurile’’ sunt purtate în față de feciori necăsătoriți, de obicei, cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani. În urmă cu ani, feciorii purtau aceste steaguri timp de doi sau trei ani până la încorporare. La fiecare casă, sunt întâmpinați cu nuci, mere, bomboane și colăcei, numiți ,,țipăi’’. Și pentru că anul care vine să le meargă și mai bine, gospodarii ascund în podul casei sau în grajduri semințe legate într-un batic, iar dacă pițărăii le găsesc înseamnă că gazda va avea belșug tot timpul anului.

Pe parcursul zilei, Pițărăilor li se alătură și alți locuitori ai satului, copiii fiind cei care intră primii în ograda gazdei și caută în vreun colț al ogrăzii un coș cu bunătăți. Cel care găsește cele mai multe coșuri este considerat cel mai ager copil. În rândul pițărăilor disciplina este foarte severă… nimeni nu are voie să ceară mai mult decât primește. Dacă totuși cineva ar cuteza să facă acest gest, ceilalți pițărăi l-ar alunga din rândul lor, lucru ce ar aduce o mare rușine pentru cel în cauză și familia lui. După ce stapâna casei le dă darurile, pițărăii și le împart în mod egal, se strâng apoi în mijlocul curții și încing o „învârtită jienească“

Descoperă
Diamantul NEGRU
al României, Valea JIULUI!
🇷🇴 Ținutul Momârlanilor 🇷🇴

În 2020 stăm acasă,
vizităm România 💙💛❤
& reSTART-ăm turismul românesc!

Din moşi–strămoşi Piţărăii Povestea Locurilor Strategie Turism Hunedoara Valea JIULUI B2B Strategy Daniel ROSCA

🇷🇴 reBranding România 🇷🇴
Un proiect CSR B2B Strategy
Written by Daniel ROȘCA

România este pe ultimul loc în Europa d.p.d.v. al ponderii în PIB a turismului. Natura separată de istorie nu poate să intre în competiţie cu Elveţia, Croaţia… Despre strategie în turism. Viziunea noastră despre noul brand de turism / de țară: R⊕MANIA 8500 Donăm conceptul statului Român. P⊕vestea Locurilor, un proiect NON PROFIT susținut de companii românești.

Website: http://about.me/DanielROSCA