TAPÆ 🔥 Oțelu Roșu

Localizarea luptei de la TAPÆ
Banat

TAPÆ 🔥 Oțelu Roșu

Columna lui Traian

Faimoasa TAPÆ în Banat,
între legendă și adevăr istoric.

Localizarea luptei de la Tapae în zona Oțelu Roșu. COLUMNA TRAIANA, studiată din punct de vedere arheologic, geografic şi artistic de TEOHARI ANTONESCU Profesor la Universitatea din Iaşi, volumul I, Tipografia H. Goldner, Strada Primăriei nr. 17, 1910.

În adevăr, pornind de la câmpia Timişului pe îngusta vale a Bistrei spre Poarta de fier transilvană, îndată ce treci podul de pe Bistra Mărului se desfăşoară înaintea ochilor priveliştea unei câmpii desfătătoare, închisă de jur împrejur de dealuri înalte şi păduroase.

Această câmpie are forma triunghiulară cu basa spre miazănoapte şi vârful spre sud, formă care i-a fost trasă de dealurile dimprejur. Spre nord se prelungeşte coama dealurilor Măgura Ruscăi, cu vârfurile ei rotunjite, spre răsărit se încovoaie şirul de dealuri care pornind de la măgura Marga se curmă de o dată aproape de Voislova, unde închid ca un perete drept atât valea Bistrei cât şi valea Ruscăi, care se înfundă în nord. Spre apus zarea e mărginită de dealurile, care desfăcându-se din Socetul mare, sub numi deosebite de Cioaca Pietroasă, Strâmbu şi Scoarţa, umple tot spaţiul dintre comuna Mărul şi până la Cireaşa.

⚔️ Ofensiva ⚔️

Această câmpie, peste care astăzi s-aşterne în lung şi lat un crâng mărunt, este udată de două rîuri: unul spre miazănoapte Bistra, şi celalt spre apus Bistra Mărului. Ceva mai la apus de Zăvoi, lîngă malul râpos al Bistrei, se văd urmele unui lagăr roman uriaş, de pe al căruia val de pământ se desfăşură întreaga câmpie ca în palmă. Castrul pare a fi pătrat: fiecare lature este de aproape 500 de paşi. Valul care la bază are 15-20 m se înalţă deasupra solului înconjurător cam la 3m. În acest cadru se lămuresc nu numai rarele amănunte topografice puse de artist, dar chiar şi peripeţiile felurite prin care a trecut această cumplită luptă de la Tapae. Ofensiva, precum era şi firesc, a fost luată de Romani. Împăratul, care domină câmpul de bătae de pe înălţimea valului lagărului său, înaintează trupele sale pe două linii: una, formată din trupe pedestre auxiliare, porneşte pe flancul stâng de la răsăritul castrului spre sud est, cealaltă, alcătuită din trupe de cavalerie urmând de alungul malului drept al Bistrei Mărului are aceaşi ţintă: căci obiectivul acestor două armate era să lovească deodată în acelaşi timp şi din două părţi trupele geților, tăbărâte în fundul văii în colţul de miază-zi al triunghiului format de câmpie.

Între două aceste armate care operează pe flancuri se pun în mişcare trupele legionare, ale cărora signa artistul le indică. Una din aceste legiuni, de sigur cea din primul plan, face parte, dacă ne luăm după signa cu palma în cunună, din corpul de armată de rărsărit, care apare acum pentru întâia dată după trecerea podului din scena IV. Terenul de luptă fusese ales cu o pricepere admirabilă de către Decebal. Rezimată la poalele dealului Slatinei, care atinge aproape 600 m înălţime, apărată în dreapta de pantele repezi ale aceluiaşi munte şi de valea Bistrei, care în acest punct (la Valea Mare) se strâmtează până a forma un gâtlej îngust, închisă spre apus de dealurile Strâmba şi Cioaca Pietrosul, care trimet pinteni deluroşi până lângă malul Bistrei Mărul, poziţia armatelor lui Decebal era cu atât mai formidabilă cu cât îngustimea terenului în partea de la Crâşma, unde sunt întăriţi Geții, împiedică ori şi ce desfăşurare mai largă de trupe. Această poziţie tare dă trupelor dace acea încredere de sine şi acel avânt sălbatic pe care columna îl arată.

Pregătirea confruntării

TAPÆ nu este un loc necunoscut romanilor. De aici rezultă și prudența împăratului Traian în pregătirea confruntării, o confruntare care va avea loc în câmpia cea largă din Zăvoi” (Teohari Antonescu – Columna Traiana, 1910, pag. 91) şi unde, spune acelaşi autor, spre apus de această câmpie „este faimoasa Tapae.” Deci, se poate spune că interpretarea scenelor Columnei lui Traian de către Teohari Antonescu, după scrierile lui E. Petersen şi C. Cichorius întăresc faptul că lupta de la Tapae din anul 101 d.Hr. s-a desfăşurat în lunca largă a celor două Bistre într-un spaţiu încadrat de localităţiile Cireşa şi Zăvoi – la nord şi Crâjma (Măgura ) la sud.

Faimoasa TAPÆ – ca parte din ”moșia” satului Cireșa – aşa cum e azi, rămâne un simbol al statorniciei pe aceste meleaguri. De la Legenda Păsărilor de Foc (unică în spațiul Văii Bistrei) care ne spune că aici coborau paorii satelor din apropiere pentru a face negoţ, căci apele întovărăşite ale Bistrei nu conteneau să lase loc de bogăţie şi bunăstare, la zidurile din piatră de stâncă sau de râu în faţa cărora regăsim urme ale şanţurilor săpate lat şi adânc cu nemăsurată pricepere de primii apărători ai Sarmizegetusei Regia, la jertfa supremă dovedită cu arma în mână de urmaşii neînfricaţi ai regelui get Scorilo ce pare că a avut cetate şi semn de comoară la poalele Muntelui Mic la Poiana Mărului, ne întăresc crezul că acest loc, în ciuda vocilor care spun că nu s-a întâmplat nimic, este istorie. Ca urmare, după crâncena luptă, printre vârfurile dealurilor din spatele lagărului roman (castrul de la Zăvoi), se vor observa patru turnuri ronde, păzite de romani şi care nu sunt „decât acele altare funerare ridicate de Traian spre cinstirea celor căzuţi la Tapae.”

Teohari Antonescu – Columna Traiana, 1910, pag.10, 91/94.

Și tot despre
⚔️ TAPÆ ⚔️

Dio Cassius vorbește în lucrarea sa ”Istoria Romana” de două ori despre Tapae: în cartea LXVII (67) capitolul 10 și mai apoi în cartea LXVIII (68) capitolul 8. Numele sub forma Tapieo apare și pe textele de pe plăcile de plumb de la Sinaia (Tăblițele de la Sinaia). Dio Cassius (cca 150-235 d. Hr.) consul roman ne mai lasă scris că în prima luptă desfășurată la Tapae geții au fost luați prin surprindere. Vis a vis de cele scrise de Dio Cassius, (se spune că istoricul roman în cele 80 de volume cât are ”Istoria Romana” a mai ”înflorit” pe ici pe colo unele informații) dar, cu toate acestea, se poate spune că armata dacilor a fost mai tot timpul, pe ”picior de război”. Singura diferență este sistemul de apărare al imperiului getic care în anul 88 d.Hr. nu s-a ridicat la nivelul cunoscut în timpul primei campanii a lui Traian când același Dio Cassius ne spune că premergător luptei finale romanii cuceresc deal după deal.

Furia legionarilor este atât de evidentă încât și aici la Tapae după binecunoscutul obicei roman acest loc este șters de pe fața pâmântului. Acesta nu înseamnă altceva decât distrugere și moarte, face ca azi să fie foarte greu, aproape imposibil localizarea cu precizie a anticei așezări Tapae. Din acest motiv cei interesați de acest subiect își pun o întrebare firească: Cât este adevăr și cât este legendă? În cea ce privește interesul meu pentru acest subiect, e simplu: dorința de a cunoaște ”obârșia” noastră, a celor care prin moșii și strămoșii noștri, din generație în generație, trăim în acest spațiu… am pierdut o luptă dar ⚔️ am câștigat războiul ⚔️

Și dacă tot povestim, mai merită amintit: lângă Lugoj mai precis în satul Tapia prin anii 30 ai secolului trecut s-a și construit un monument ridicat de către elevii Școlii de Ofițeri de Artilerie din Timișoara închinat eroilor geți căzuți în luptele cu romanii. Am citit și despre existența unei scrisori trimisă tocmai de la Iași de un istoric sau arheolog, scrisoare adresată Primăriei Oțelu Roșu, (pe vremea aceea era primar un anume Ioan Simion-Simi), prin aceasta scrisoare se cerea sprijin logistic pentru desfășurarea unor cercetări privind localizarea celor două lupte de la Tapae care, în opinia expeditorului, s-ar fi desfășurat tocmai în acest spațiu al Văii Bistrei. Angajații de atunci ai primăriei nu s-au învrednicit să răspundă scrisorii. Cu toate acestea, din fericire, scrisoarea nu s-a pierdut ea fiind păstrată de un angajat al primăriei…

Un articol de Geta Majogan,
Comunitatea Mândru că
mi-s bănățan
!

360 °

Fondarea
și Decăderea
Imperiului Roman

reSTART 💙💛❤ ROMÂNIA
Vezi 🇷🇴 toată campania 🇷🇴

Columna lui Traian si Lupta de la Tapae

🇷🇴 reBranding România 🇷🇴
Un proiect CSR B2B Strategy
Written by Daniel ROȘCA

P⊕vestea Locurilor, un proiect NON PROFIT susținut de români pentru a elimina „greaua moştenire“. România este pe ultimul loc în Europa d.p.d.v. al ponderii în PIB a turismului. Natura separată de istorie nu poate să intre în competiţie cu Elveţia, Croaţia… Despre strategie în turism. Viziunea noastră despre noul brand de țară / de turism: R⊕MANIA 8500 Donăm conceptul statului Român.

Website: http://b2b-strategy.ro