🐑 DECENEU & cultura mioritică 🐑

Drumeţiile lui 🇷🇴 Deceneu, Orfeu și Zamolxe în Egipt 🇪🇬

🏹 DECENEU ⚔️

🐑 neamurile arimine 🐑

Pentru a înţelege legăturile dintre cultura mioritică şi cea egipteană, dar şi rosturile drumeţiilor lui Deceneu, Orfeu și Zamolxe în Egipt, trebuie să mergem în preistoria şi istoria acestei regiuni unde se găsesc germenii uluitoarei civilizaţii pe care au creat-o neamurile arimine aciuate pe malurile lui Hapi.

Una din cele mai vechi culturi cunoscute pe teritoriul Egiptului pentru perioada neolitică este cea de la Merimde, la marginea vestică a deltei Nilului. S-au descoperit aici vase din lut realizate cu mâna şi ara-reori incizate, schelete de animale şi de oameni unde morţii erau îngropaţi de obicei sub podeaua casei în poziţie şezând. Foarte importantă este descoperirea alăturată a unei figuri umane din lut ars şi a unui cap de taur realizat din acelaşi material, care, în perioada istorică va evolua în mai multe variante ale cultului taurului. Un model ritualic asemănător cu cel egiptean, a fost găsit de către arheologii români în sanctuarul preistoric de la Parţa, judeţul Timiş fiind datat pentru mileniul V î.Hr.

🐃 capul de taur 🐃

Taurul solar apare şi la emeşi pe unele sigilii încă la începutul mileniului lV î.e.n. iar la egipteni este simbol religios din primele faze ale civilizaţiei lor. Mitul taurului găsit la Parţa, în cultura carpatină îşi continuă existenţa simbolic-religioasă prin capul de taur din aur, descoperit la Poiana Coţofeneşti, judeţul Bacău şi datat în secolul Vll î.Hr. precum şi pe numeroasele tăbliţe de plumb de la Institutul de Arheologie din Bucureşti care prezintă adevărata istorie a neamului arimin.

Simbolul capului de taur sau bour cum i s-a spus la începutul feudalismului românesc, apare pe primele steme ale Moldovei de la începutul secolului XlV. Dar civilizaţia în spaţiul carpatic este mult mai veche şi cu răspîndire pe un vast teritoriu. Trebuie adusă la lumina timpului pictura rupestră de la Coliboaia, veche din mileniile XXXVlll î.Hr. unde apare cerbul ca totem solar ce va fi înlocuit pe alte meleaguri cu taurul, o pasăre, lupul, crucea înscrisă în cerc din care se înalţă Pomul Vieţii sau Osia lumii, iar în spatele cerbului se disting mai multe cruci libere, acestea dovedind existenţa unui cult ce avea ca simbol al sacru-lui crucea cu braţele egale.

Alte lăcaşe de cult unde apare crucea însoţită de diferite semne sînt peşterile Gaura Chindiei şi Clemente (mileniul XV-X î.e.n.) şi Măgura (mileniul X î.Hr.) în sudul Dunării, sau siturile de la Lepenski Vir (7300 î.Hr.), Turdaş, Tărtăria şi Vinča (mileniile Vll-V î.Hr.). Aici în Ţara Zeilor sau Ţara Sfîntă Dio Getia a fost zidit neamul omenesc venind din titani sau urieşi, concept teozofic şi adevăr istoric ce aşteaptă să fie scos înaintea ochilor românilor aşa cum îl găsim limpezit precum lumina soarelui şi în scrierea esenă Arborii: ,,În zilele de demult, cînd creația era tînără, / Pămîntul era plin de arbori uriași / Ale căror ramuri ajungeau deasupra norilor / Și în care sălășluiau Vechii noștri Părinți / Care au umblat cu îngerii, / Și au trăit în Legea Sfîntă.”

Toate tradiţiile noastre străvechi îşi au rădăcinile în cele ale religiei şi culturii geţi-lor care erau Neam Scoborîtor din Zei. Ideea originii divine a neamului omenesc zămislit în Ţara Zeilor sau Ţara Sfîntă Dio Getia o găsim și în manuscrisul esen Îngeri care spune: ,,Să lăudăm sfinţii îngeri… Noi lăudăm îngerii care, în primul rînd, ascultă gîndul şi învăţătura Tatălui Ceresc, ai cărui îngeri au format sămînţa neamurilor. Care au atins sprînceana părintelui nostru Eno şi au călăuzit Copiii Luminii pe şapte plus şapte căi care duc la Pomul Vieţii…” Fiindcă aici în nordul şi sudul Dunării a fost prima vatră a civilizaţiei umane, tot înmulţindu-se ei sau apucîndu-i mare dor de ducă, unii au plecat să colinde întreg olatul, să vază singuri şi pe îndelete întreaga zidire a Tatălui Ceresc.

Pentru a dovedi originea carpatină a civilizaţiei vechiului Egipt şi a unei părţi din populaţia ce a întemeiat acest stat antic, am să aduc de mărturie date şi fapte demne de luat aminte chiar dacă sînt mituri ori legende din străvechimea lumii, lăsate nouă de scriitorul grec Pseudo Apollodorus în Bibliotheca, 2,14 unde spune o poveste despre regele Danaos stăpîn în Argosul Peloponezului în timpurile de început ale civilizației lor. Scrie autorul în carte, că regele Belos al Egiptului împreună cu soţia sa Achiroe ca fiică a Nilului, au avut doi gemeni, pe Egiptos şi Danaos.

În unele mituri se spune despre Belos că ar fi avut ca frate pe Agenor care a domnit peste Sidon şi Tyr în Fenicia. După moartea tatălui, Egiptos a primit pămînturile de pe valea Nilului care au luat şi numele său, iar Danaos a primit Libia. Egiptos avea cincizeci de băieți, iar Danaos avea cincizeci de fete și tatăl băieților i-a propus fratelui său să-și mărite fetele cu odraslele lui astfel ca vechea împărăție părintească să fie refăcută. Însă Danaos bănuindu-și fratele de ceva viclenii, repede și-a pus tot neamul și calabalîcul în corăbii și a plecat pe furiș în Peloponez unde unchiul său zidise cetatea Argos, devenind regele acestor locuri datorită prezicerilor unui oracol. După moartea lui Danaos, conducerea cetății revine lui Gelanor numit și Pelasgos, de la care o primise fugarul libian. Și în alte mituri se spune că danaii erau pelasgi adică același neam venit în Peloponez din nordul Istrului, fiind frați cu vechii egipteni cum zice și mitul amintit mai înainte, adevăr descoperit în vechile scrieri ale egiptenilor…

Însă mai găsim o altă legendă despre migraţia din Carpaţi pe Valea Nilului, la Diodor în lucrarea Biblioteca istorică unde în Cartea l,LV şi ll,XLlll povesteşte despre isprăvile de început ale neamului sciţilor (geţilor) ce au creat o mare împărăţie la nord de Istru ajungând până la Caucaz.

🇪🇬 Zorii Civilizaţiei Egiptene 🇪🇬

După ce preia legenda femeii-şarpe din istoriile lui Herodot, scrie că aceasta a născut doi flăcăi voinici care au ajuns regi vestiţi – Palos şi Napes – ai sciţilor, iar urmaşii acestora ,,au supus nenumărate ţinuturi dincolo de Tanais (Don) pînă în Tracia. După ce şi-au îndreptat armatele în cealaltă parte şi-au întins domnia pînă în Egipt la Nil.’’ Dar Tanais era graniţa de est a geţilor cu sciţii cei adevăraţi care ocupau spre est Marea Cîmpie Rusă, unii ajungînd chiar pînă în China şi Coreea. Cele două izvoare spun despre o mare migraţie ce a avut loc din nordul Istrului pe Valea Nilului în zorii civilizaţiei egiptene. Tot el ne lasă mărturie în Cartea l,XXVlll despre o mare expediție a zeului egiptenilor User sau Osiris cum l-au scris grecii, care a pornit cu multă armie să ia în stăpînire întreg pămîntul, preoţii egipteni spunând că au colonizat chiar şi Babilonul emeşilor, precum şi ţinuturile din nordul grecilor, adică neamurile arimine din Tracia, Macedonia şi poate Dio Geta, asta dovedind că şi ei păstrau amintirea legăturilor cu neamurile carpatine dar privind scurgerea istoriei, invers în timp.

În cartea 1,27 el susți-ne că regele Belos al Egiptului preistoric a trimis o ceată de viteji pentru a întemeia o colonie pe rîul Eufrat, numind peste muritori, pentru cele sfinte şi pline de înţelepciune, preoți care se ocupau şi cu astrologia, iar în vremurile autorului aceştia erau cunoscuţi de către babilonieni sub numele de ,,caldeeni”, bucurându-se de aceleaşi privilegii ca şi preoții din Egipt fiind scutiţi de impozite și alte servicii către stat. Dar numele regelui Belos este o transcriere după obiceiul grecilor al viteazului scit sau get Palos, care, spune Diodor în lucrarea amintită, că a plecat în sud luând cu sabia în stăpînirea sa ţinuturile de pe Valea Nilului să le fie de casă şi împărăţie.

În Descrierea Greciei la ll,19, autorul Pausanias, trăitor al secolul ll al erei noastre, spune că după moartea regelui Danaos, cetatea Argos a revenit lui Pelasgos fără a mai preciza dacă este vorba de Gelanor sau chiar noul rege se numea așa. Privitor la aceste legende mai avem mărturia scriitorului grec Ctesias ce a trăit în secolul V î.Hr. şi ne povestește că un rege al sciților (adică al geților fiindcă ei îi numeau ,,sciţi” pe toți cei din nordul Istrului) l-a bătut rău pe pir-o / faraonul Egiptului Sesostris chiar la el acasă după care s-a retras spre baștină, informaţie folosită şi de Iordanes în Getica.

Scriitorul grec Euripide (480-406 î.Hr.) în piesa Archelaos spune că danaii sînt aceiaşi cu pelasgii precizînd că regele mitic Danaos al Eladei a dat o lege pentru neamul său astfel ca ,,danai să se cheme cei ce înainte pelasgi s-au numit’’, adică cei ce au ajuns pe valea Nilului pe la aniii 3300 î.Hr., erau şi după mintea vechilor greci, pelasgii din nordul Istrului sau neamul geţilor cum au apărut ei mai târziu în scrierile grecilor.

360 °

OR 🇷🇴 FEU 💙💛❤
🐑 Mioriţa & Egiptul antic 🐑

Sustine Povestea Locurilor




🇷🇴 reBranding ROMANIA 🇷🇴
Un proiect CSR B2B Strategy
Written by Daniel ROȘCA

Se spune că un popor fără tradiții este un popor fără viitor… ! Viitorul copiilor este de fapt viitorul nostru! Copilul tău trebuie să viseze! Copilul tău are nevoie de o ancoră, are nevoie să îşi cunoască cu adevărat rădăcinile. Copilul tău trebuie să viseze la 7529 de ani de continuitate pentru un viitor sigur pentru el… altfel o să rămână singur în necunoscut. Nu-ţi lăsa copilul singur în necunoscut ♦ susține și TU proiectul

Website: https://www.patreon.com/PovesteaLocurilor

Comments are closed.