Istoria aurului
Geto-Rumânilor
Peste 🇷🇴 6000 de ani 🇷🇴
de istorie a aurului 💙💛❤
Barbara Deppert Lippitz, arheolog și unul dintre cei mai renumiți experți internaționali: “Sunt unul dintre specialiștii cei mai cunoscuți, nu numai în Europa, ci în toată lumea, și spun adevărul. Civilizația getică este magnifică, iar eu sunt mândră că mă lupt pentru geți, aici, în țara dumneavoastră. Aveți peste 6000 de ani de istorie a aurului! Este istoria voastră și numai cine nu vrea nu o privește la adevărata ei valoare. După părerea mea, sunteți singura țară din Europa care are istoria scrisă în propriul ei aur. Și ăsta este un lucru rar și excepțional, de care puteți să fiți mândri. Probabil că numai în America de sud, la Bogota, în celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezintă doar o parte a istoriei lor și nu o întreagă istorie gravată în aur, așa cum aveți voi.
Nici la Luvru, nici la British Museum și nici în muzeele din Statele Unite nu găsim ce există în muzeul dumneavoastră de istorie. Sigur, au multe exponate de aur și aceste muzee, dar ele aparțin altor culturi decât ale țărilor respective. Este regretabil că voi, românii, nu ați profitat de această istorie scrisă în aur, așa cum ați fi meritat. Și când spun “ați fi meritat”, mă gândesc la ceea ce istoria voastră a însemnat pentru Europa, la forța pe care aurul vostru a avut-o în construirea unei civilizații demne de marile civilizații ale lumii. Aici, la voi, nu găsim aur cumpărat sau obținut prin cuceriri, ca în celelalte muzee ale lumii. Aici vorbim, în exclusivitate, de aur autohton.”
Tezaurul Getic
de la Sâncrăieni
Sâncrăieni, tezaur cu obiecte de argint, în greutate de 3,650 kg format din: două brăţări masive, o fibulă şi două monede, o drahmă Dyrrhachium şi o imitaţie de tetradrahmă thasiană şi 15 vase din care două cupe semisferice, cinci conice şi opt pocaluri, cu porţiunea ornamentată aurită.
coiful „cu pene”
Tezaurul Princiar al Frăției
Getice (Băiceni-Cucuteni)
Unul dintre rarele tezaure princiare din aur ale Frăției Getice a fost descoperit în mod întâmplător de localnici, în anul 1959, într-o lutărie din comuna Băiceni (jud. Iaşi) şi recuperat de către specialiștii Muzeului de Istorie al Moldovei. Ansamblul pieselor componente ale acestui tezaur princiar getic atinge greutatea de aprox. 2,5 kg metal preţios (aur), prelucrat în diferite obiecte cu caracter ritualic și apotropaic, obiecte dintre care multe se prezintă acum în stare fragmentară.
Compus dintr‑un coif „cu pene” (fiind al geților; Gaeții, Fii Vulturi și Șoimi ai Mamei Gaya Vultureanca) și „cu ochi” (semn clar al Frăției Getice din care făcea parte principele get, proprietarul acestui tezaur), două brăţări spiralate (din care una doar în formă fragmentară), un colan şi un număr de aplice de harnaşament şi decoraţiuni vestimentare, lotul pe care‑l avem astăzi pare a reprezenta partea cea mai însemnată a depozitului originar, nu însă în totalitatea sa. Titlul aurului din care este fabricat tezaurul este între 18 şi 24 carate. Între cele 70 de piese ale tezaurului (unele întregi, altele fragmentare), cea mai importantă este coiful (păstrat parţial), lucrat prin ciocănire la rece, din foaie de aur de 24 carate şi ornamentat „au repousseé” (adică modelat prin percutare interioară destinată a provoca reliefuri).
Coiful din tezaur, amintind de coifurile regilor sasanizi, era unul de paradă și ritual, așa cum o demonstrează și celelalte coifuri de paradă și ritual geto-dacice, ale Frăției Getice, descoperite la Agighiol, Poiana-Coțofenești sau Porțile de Fier și Peretu-Pirum. Figurația zoomorfă și antropomorfă aflată pe coiful Frăției Getice de la Băiceni – Cucuteni solicită câteva precizări. Cei care au publicat studiul primar asupra acestui tezaur (M. Petrescu-Dâmbovița și M. Dinu, în „Arheologia Moldovei”), au văzut pe obrăzarul stâng doi șerpi cu capete de pasăre, iar capetele sunt orientate de aceeași parte cu cozile, fapt ce contravine unor principii ornamentale. Obrăzarul fiind deteriorat la partea superioară, este foarte posibil ca șerpii să fi avut inițial capete de dragon, ciocurile fiind de fapt urechi, iar boturile căscate să fie doar continuarea acoladei de deasupra simbolului bucraniului. Cea de a doua precizare se referă la personajul masculin aflat pe obrăzarul drept, care șade așezat. În mâna dreaptă el ține o cupă conică cu fundul rotunjit (mastos), exemplar asemănător cu cele din argint ce vor apare frecvent în tezaurele geto-dace târzii (sec.I î.Hr.- sec. I d. Hr.). Rhytonul ținut în mâna stângă are protomă de bovideu și corpul lis (necanelat), fiind asemănător cu cel descoperit la Poroina (jud. Mehedinți).
Atitudinea personajului aflat pe coiful de la Băiceni – Cucuteni este una apoteotică; astfel îl putem vedea pe acest principe get, membru al Frăției Getice, tronând în fața supușilor, învestit cu atributele preoției supreme, într-un moment important al unui ritual religios (posibil „Hierogamia sacră”, ritual al Vechii Biserici Valaho – Egiptene). O alta piesă de mare valoare este brăţara de aur getică de paradă, aceasta fiind o piesă desăvârşită, în formă de spirală cilindrică, făcută dintr-un tub îngroşat spre capete şi care se termină cu două capete de bovideu („bucraniu” de taur, bour, zimbru sau bou) modelate prin percutare interioară, în relief, şi ornamentate cu rozete florale („Trandafirul heraldic get”, sau „Floarea Vieții”), lucrate în filigran, incizii şi linii reliefate.
Componente ale Tezaurului Frăției Getice descoperit la Băiceni – Cucuteni (Jud. Iași), pot fi admirate în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti, secție Tezaur.
Comoara legendară
a Imperiului GETIC
Autorul antic Dio Cassius menţiona povestea comorii ascunse de Daci Balo, înainte de sfârşitul războiului cu romanii şi furată de Traian: ”Fură descoperite şi comorile lui Daci Balo, deşi se aflau ascunse sub râul Sar-Getia, din apropierea capitalei sale. Căci Daci Balo abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase – mai ales dintre cele care suportau umezeala, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe faţă. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întîmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate acestea.”
Numeroşi istorici au încercat să ofere explicaţii pentru originea bogăţiilor legendare în aur furate de romani, ca pradă de război, din Regatul Getic al lui Daci Balo înfrânt de armatele împăratului Traian. Numeroşi savanţi au încercat să explice originea bogăţiei geților. Istoricul Jerome Carcopio, autor al unor lucrări despre bogăţia Geției şi redresarea Imperiului Roman după cucerirea ei, susţinea că minele de aur exploatate de localnici ar fi explicat prada impresionantă de război. Istoricul Jerome Carcopino, a fost citat în volumul ”Aurul Daciei”, de I. Oprişan, (Editura Saeculum): ”Traian a pus mâna pe tezaurul enorm pe care regii geți, moştenitori ai minerilor agatârşilor despre care vorbeşte Herodot, acumulaseră produsul exploatărilor de aur şi argint, pe care din preistorie şi până în zilele noastre nu au încetat să le ofere locurile cele mai grandioase din Munţii Transilvaniei. Şi bogăţia acestui tezaur s’a revărsat deodată ca un râu de aur asupra întregului Imperiu.”
360 °
✨ 9.639 de piese
Minerii Agatârşilor
Despre MINERALOGIE
Cloșca cu puii de AUR
Brățările și Coifurile Getice
În 2020 stăm acasă,
vizităm România 💙💛❤
& reSTART-ăm turismul românesc!
Surse: Națiunea, Vatra Stră-Română.
| 🇷🇴 reBranding ROMANIA 🇷🇴 Un proiect CSR B2B Strategy ™ |
Comments are closed.